Mara Nicoara biografia

Mara Nicoara




Mara Nicoara opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

NICOARA Mara, se naste la 3 dec. 1948, Cozma, judetul Mures.

Poeta. Liceul la Tirgu Mures.

Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti.

A publicat voi.: Cuvintele , frumoase flori (1972), Biciul albastru (1974), ingerul alb (1976), Mai mult pasare decit inger (1978), Obiectele verii (1980), Boala crinilor (1980), Existenta poetului (1982) si Vara pierduta (1989).

Poeta a cotidianului, chiar a indeletnicirilor domestice, domenii carora li se aplica, in tratare, un exaltat (dar relativ) cod expresionist. intr-adevar, universul marunt, casa, strada, familia sint, adesea, numai derizoriul pretext al unor dezvoltari lirice nu lipsite de amploare si vivacitate. Mediul social, ca si cel natural, relatiile interumane si raportul ins-peisaj sint - toate - o functie a afectului.

Aceasta afectivitate energica, pe alocuri chiar teribilista, este mai mult decit o simpla dispozitie, un elan neconceptualizat: ea apartine progamului liric formulat in citeva rinduri, cu hotarire si dezinvoltura. Reflexivitatea, elaborarea sint repudiate, in favoarea reactiei spontane, a transcrierii directe, poezia parind a fi inteleasa ca un mod aparte de a trai (mai putin ca limbaj ce selecteaza si organizeaza realul). in centrul intregii dezbateri se afla, fireste, sufletul feminin, sensibilitatea feminina (ale unei femei ce traieste intens si-si observa cu luciditate si rece bunavointa trairile), sensibilitate inclinata sa inregistreze mai degraba dispersia decit unitatea substantiala (si semnificativa) a senzatiilor.

De aici, voluptatea concretului, a contactului nemijlocit cu lucrurile, urmarirea atenta (permanent alertata) a scurgerii zilelor, a uzurii fizice si morale. Cele citeva motive recurente (pasarea galbena, trandafirul, zapada) deriva din teme precum timpul, dragostea, existenta diurna. Ele tind, totodata, catre un statut indecis alegoric, catre statutul de metafore bazale, creatoare de esafodaje estetice. Poezia ramine, insa, in general confesiva, desfasurata succesiv si in suprafata, cumulind si nu aprofundind. Se impun, totusi, dincolo de gesticulatia agitata a textelor, cel putin doua elemente de profunzime. Mai intii. ipostazierea unui arhetip feminin, a unei strabune, a ideii de femeie (nu numai genitrix).

Apoi, supradimensionarea desenului, cu tel nu doar decorativ, ci in intentia de a accentua miezul semantic al obiectului (nota ce atrage atentia autoarei). Pe de alta parte, interventia timpului in mecanismele atit de cunoscute si - totusi - atit de misterioase ale ambiantei, precum si neintrerupta confruntare a eului cu peisajul stirnesc, ele insele, acest simt al grandiosului, tradus - in expresia lirica - prin numeroase (uneori memorabile) hiperbole.

OPERA:
Cuvintele, frumoase fiori, Bucuresti, 1972;
Biciul albastru. Cluj, 1974;
Inorogul alb, Bucuresti, 1976;
Mai mult pasare decit inger, Bucuresti, 1978;
Obiectele verii, Bucuresti, 1980;
Boala crinilor, Bucuresti, 1980;
Existenta poetului, versuri, Bucuresti, 1982;
Vara pierduta, versuri. Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
Al. Piru, Poezia romaneasca contemporana 1950-l970, II, 1975;
M. lorgulescu. Scriitori;
Literatura romana contemporana, I, Poezia, 1980;
Sultana Craia, in Luceafarul, nr. 5, 1981;
I. B. Lefter, ibidem;
N. Georgescu, ibidem, nr. 51, 1982;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 50, 1984;
F. Neagu, A doua carte cu poeti, 1985;
Gh. Grigurcu, Existenta poeziei, 1986;
P. Poanta, in Steaua, nr. . 1988.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani