Logo referatelecarte



referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre Anatomia aparatului cardiovascular AstronomieBiologieChimieContabilitateDesenDiverse
 DreptEconomieEnglezaFilozofieFinanteFizica
 FrancezaGeografieGermanaInformaticaIstorieJurnalism
 MarketingMatematicaMedicinaMuzicaPsihologieRomana
 Literatura RomanaTehnica

Marcel Gafton biografia

Marcel Gafton

Marcel Gafton opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GAFTON Marcel (prenumele la nastere: Maricel), se naste la 27 iul. 1925, comuna Pechea, judetul Galati - moare in 21 dec. 1987, Bucuresti.
Poet si traducator.

Fiul lui Nicolae Gh. Gafton si al Antoniei (n. Sirbu), invatatori. Studii liceale la Braila; studii de drept, neterminate, la Univ. din Bucuresti (1946-l949).

Debut cu poeme in Revista Fundatiilor Regale (1945). S-a afirmat ca remarcabil traducator (singur sau in colab.) din scrierile lui Eduard Bass, Anatole France, Alexandre Dumas, Jules Renard, Jean Giono, M. Gorki, A. Fadeev, Boris Gorbatov, Boris Pilniak, M. Solohov, I. V. Trifonov, I. S. Tur-gheniev, I. Vergasov, Stratis Mirivilis, Drago-mir Petrov s.a. A colaborat la Revista Fundatiilor Regale, Fapta, Natiunea, Romania literara, Luceafarul, Secolul . Debutul tirziu in volum (Non possunms, 1972) si alte trei carti de poezie (Miraria, 1977; Adica, 1982; Saizeci poeme, 1986) il impun ca un poet de accentuat rafinament lingvistic, cu ambitii de novator al limbajului poetic.

Un modernism acut, plin de jerbe sarcastice, compozit si calofil sub aparente ce amintesc tehnica suprarealista marcheaza inca de la inceput poemele acestui reprezentant al generatiei razboiului. Retras intr-o pasionata activitate de traducator. Marcel Gafton si-a aminat debutul editorial pina in 1972, fapt ce a facut ca poetul sa nu apara cu claritate ceea ce este in fond: un precursor al unui gen de lirism practicat de poeti diferiti, ca Leonid Dimov. Marin Sorescu, Serban Poarta, Nichita Stanescu sau Ion Gheorghe. Primul volum, Non possumus (1972), compus dintr-un singur poem format din douazeci de fragmente riguros orchestrate, dezvaluie un rafinat creator de imagini, impe-rechind cuvintele cu o voluptate rara. inchipuind un baroc "balet al amagirii puse-n grai", aceste pagini bazate pe o deformare ingenioasa, in spirit expresionist, a realului, pe o intoarcere in pura visare si spectacol lingvistic, ascunde deseori intentia parabolei, a sarcasmului tisnind cu violenta, a ironiei inghetate in lava unor versuri de o pregnanta aforistica.

Aparent incongruent, amalgamind in structura sa situatii lirice di verse, de la candoarea copilariei retraite la trairea impactului istoriei, poemul este unitar, cultivind virtutile eufoniei si stralucirea pretioasa a cuvintelor.

Aceeasi "gingasa rigoare scafandra" in adincurile limbajului prezideaza si volumul Miraria (1977), fascinant spectacol de "chihlimbare incendiate" ale limbii. in ambele volume neologismul e insotit savant cu cuvintul neaos, cu miresme antonpannesti sau cu creatii verbale proprii, de o mare savoare. Dispunind de o rara libertate asociativa, Marcel Gafton este aici o sensibilitate livresca .si baroca nu lipsita de rigoare in constructia unor tablouri apocaliptice, caracterizate "printr-o invalmaseala oarba a preaplinului" (Stefan Aug. Doinas). in schimb, in Adica (1982) si in Saizeci poeme (1986) poemul este supus unor excesive artificii livresti, unei "dedulcite caligrafii", mai putin izbutite. Mizind in exclusivitate pe o manierista ars combinatoria, poetul forteaza topica si sintaxa, lirismul sau alunecind uneori in spectacolul burlesc al unor abilitati lingvistice.

Rafinat si ingenios novator al limbajului poetic, Marcel Gafton ramine totusi o individualitate nu numai in cadrul generatiei razboiului, din care face parte, dar si in cel al generatiilor ulterioare de poeti.

OPERA:
Non possumus. Bucuresti, 1972;
Miraria, Bucuresti, 1977;
Adica, Bucuresti, 1982;
Saizeci poeme, Bucuresti, . Traduceri: V. Kaverin, Doi capitani, in colab.. Bucuresti, 1950;
. S. Tur-gheniev, Rudin, in colab., Bucuresti, 1950;
S. Mi-halkov, Ilia Golovin, in colab., Bucuresti, 1950;
B. Gorbatov, Doi tovarasi. E. Gorobiov. O dimineata cu vint, in colab.. Bucuresti, 1951;
L. Kosmode-mianskaia. Povestire despre Zoia si Sura, in colab., Bucuresti, 1951;
L. Kruczkowski, Kordian si taranul, in colab.. Bucuresti, 1952;
T. Svatopluk, Fara palmii, in colab., Bucuresti, 1955;
A. Versinin, Cei ce merg impotriva curentului, in colab.. Bucuresti, 1956;
Maria Pujmanova, Trilogie, I, in colab., Bucuresti, 1955;
Lessa Origines, Dona Beralda isi cauta fiica, in colab., Bucuresti, 1957;
M. Solohov, Povestiri de pe Don. Soarta unui om, in colab., Bucuresti, 1957;
A. Fadeev, Infringere, in colab., Bucuresti, 1957;
A. S. Novikov-Priboi, Capitan de rangul 1, in colab., Bucuresti, 1958;
A. Fadeev, Tinara garda, in colab., Bucuresti, 1959;
C. Kaf-tandziev. Legea prieteniei, in colab., Bucuresti, 1959;
A. Ribakov Stiletul, in coIab.u Bucuresti, 1959;
I. Vergasov, in muntii Tauridei. insemnarile unui partizan, in colab.. Bucuresti, 1959;
M. Lude-mis. Cerul se innoureaza, in colab., cuvint inainte de D. Botez, Bucuresti, 1960;
M. T. Ried, Calaretul fara cap, in colab., Bucuresti, 1961;
M. Gorki. Viata lui Klim Sainghin (Patruzeci de ani), I-IV, in colab.. Bucuresti. 1961;
Astrid Lindgren, Aventurile lui Kalle Bolemkvist, in colab-. Bucuresti, 1962;
S. Mirivilis, Viata in mormint, in colab., Bucuresti, 1963;
Olga Kobilinskaia, Pamint, in colab!. Bucuresti, 1964;
Filipou G. Pieridis, Vremuri grele, in colab., Bucuresti, 1966;
. Olesa, Invidie, in colab.. Bucuresti, 1966;
Ed. Bass, Circul Humberto. in colab., Bucuresti, 1966;
A. France, Thais, Bucuresti, 1966;
Ev. Gorbov, Casa cu plopi, in colab., Bucuresti, 1966;
M. Lalic, Nunta, in colab., Bucuresti, 1967;
J. Renard, Scrieri alese, in colab., Bucuresti, 1967;
A. Vesiolii, Rusia scaldata in singe, I-II, in colab.. Bucuresti. 1967;
R. Gallegos, Dona Barbara, in colab., Bucuresti, 1968;
M. Gorki, Viata lui Matvei Kojemeakin, in colab.. Bucuresti, 1968;
Al. Dumas-pere, Dupa douaz.eci de ani, I-II, Bucuresti, 1969;
V. Konetki, Focuri pe stincile de gheata, in colab.. Bucuresti, 1969;
B. Pilniak, Anul gol, in colab.. Bucuresti, 1969;
J. Giono, Sa-mi ramina bucuria, in colab.. Bucuresti, 1971;
M. Gorki, Copilaria. La stapin. Universitatile mele, I-III, in co lab., Bucuresti, 1972;
N. Ognev, Jurnalul lui Kostea Riabtev, I-II, in colab.. Bucuresti, 1972;
L. Juhovit-ki. Mai stai si te uita in urma, in colab., Bucuresti, 1973;
L. Laliola, Ininormintarea lui David Kraco-wer, in colab.. Bucuresti, 1974;
D. Petrov, Fintini. Poeme, cu o intimpinare de ~, Bucuresti. 1974;
J. Renaid, Morcoveata, iu colab. cu M. Morariu, Bucurosii. 1979 (ed. noua. 1984): I. Trifonov, Un lung bun ramas. in colab., Bucuresti, 1980.


REFERINTE CRITICE:
Gh. Grigurcu, Poeti;
C. Regman, Explorari in actualitatea imediata. 1978;
E. Manu, Eseu despre generatia razboiului, 1978: E. Sirnion, Scriitori. III;
St. Aug. Doinas, Lectura poeziei, 1980;
R. Munteanu, in Flacara, nr. 41, 1984;
Gh. Grigurcu. in Viata Romaneasca, nr. I. 19S4;
idem. Existenta poeziei, 1986;
R. Munteanu, Jurnal de carp. IV, 1988;
Gh. Grigurcu, De la Mihai Eminescu.