Margarita Verghy Miller biografia

Margarita Verghy Miller




Margarita Verghy Miller opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MILLER-VERGHY Margarita, se naste la 1865, Iasi — moare in 31 dec. 1953, Bucuresti.

Prozatoare, autoare dramatica si traducatoare.

Fiica Elenei Miller-Verghy, care a tinut pension la Bucuresti. Tatal, prof. de 1b. straine la Iasi, mort subit prin 1872, se tragea din contele polon Millewski, stabilit la Paris. Studii in tara, in pensionul mamei sale, si la Geneva (filosofia si stiintele politice).

Doctor in filosofie la Geneva (1895). A functionat ca prof., iar din 1900 ca directoare, la Scoala Normala „Azilul Elena Doamna" din Bucuresti.



Colaboreaza la Samanatorul, La Patria, Patria, La Roumanie, L'lndependance roumaine, Le Moment. Flacara (191l-l916), Viata Romaneasca, Timpul, Timpul familiei. Dreptatea.

A condus institutia „Maison d'art" si Revista scriitoarelor si scriitorilor romani. Membra a SSR (1941).Pseud: Ariei, Dionis, Mama Lola, Marg. M-V., Die Cambrea, Ion Pravila. S-a remarcat ca prozatoare: romanele Thiano (1910), Cealalta lumina (1944, Premiul Acad. in 1946), Printesa in crinolina (1946) si volum de nuvele Umbre pe ecran (1935); romanul Blondina a aparut postum, tradus din franceza. Dintre numeroasele piese de teatru, doar citeva i s-au reprezentat pe scena (Printul cu doua chipuri, prelucrare a unui basm, s-a jucat pe scena Teatrului National Bucuresti, 1937; Garden-Party, Teatrul National Cluj, 1938; Dupa bal, 1939; Afin si Dafin, Teatrul Tinereului Bucuresti, 1951; Calutul cocosat, traduce din limba rusa, Teatrul Tandarica Bucuresti, 1951). Altele s-au difuzat la radio (Derbyul, 1939; Ramuncio, 1943; Strainul, 1947; Gura lumii, 1949; Fridiric Chopin, 1953; Piotrllici Ceaikovski, 1953). Pentru copii si tineret a scris Copiii lui Razvan (1912, marele premiu Alina Stirbey) si Sanda, Anca si Minai (1923). l-a mai fost premiat volum Izvoade stramosesti (1911), la recomandarea lui N. Iorga.

A tradus din engleza (Shakespeare, Robert Browning, Elisabeth Barret Browning, Tagore, Galsworthy, Somerset Maugham), din franceza, germana, spaniola, rusa. l-a tradus in frantuzeste pe Eminescu, Vlahuta, Duiliu Zamfirescu si, in romaneste, pe regina Maria (toata opera). In ms inedit. Tarul foame si mai multe nuvele. Prozatoare orig., de formatie intelectuala aleasa, Margarita Verghy Miller a contribuit neindoios la emanciparea scrisului feminin romanesc modern.

Proza scrisa de Margarita Verghy Miller este funciar autobiografica, bazata pe analiza fina a starilor fiziologice si sufletesti. Thiano (1910), semnat Dionis, mai respecta totusi conventiile romanului sentimental. Tradus in franceza de autoarea insasi, atrage atentia lui Charles du Bos, care o aseaza alaturi de Colette Willy. Fireste, ambitia de a da expresia integrala a iubirii se realizeaza numai partial. Cartea e un amestec de delicatete, snobism si pretiozitati stilistice, altemind confesiunea directa cu insemnarile de jurnal, in care detaliul pare dozat cu o arta infinitezimala. Retrasa in sine, eroina isi retraieste clipa de clipa un trecut care o mai terorizeaza inca.

Fel de fel de intimplari invaluite in mister si senzational au un efect mai mult romantios. Un bun cistigat ramine insa zugravirea personajelor „printr-o sinteza simplificata", ca si revarsarea continua de intima poezie si de inalt inteles moral. Despre Blondina (1980), scriere mai curat autobiografica decit Thiano, Perpessicius marturisea ca este „un adevarat roman, alcatuit dupa legile lui proprii, cu mari intuitii psihologice, cu multa poezie si o mare lectie umana". Titlul complet e si mai sugestiv: Une ame s'ouvre a la vie (Blondina). Transfigurata de remuscari, dar si de un luminos paginism juvenil, eroina incearca sa traiasca sintetic intr-o singura clipa totalitatea eului sau. Cartea e o succesiune de asemenea clipe totalizante. Materia romanului impresioneaza prin autenticitate, prin bucuria vitala imensa, in ciuda frustrarilor intelectuale si erotice la care Blandina se supune. Ceilalti eroi sint usor de recunoscut: Barbu, Duiliu, Patan Sihleanu, Mamitica, Marya, Zoe Peretz s.a.

Cu totii sint zugraviti ca niste destine intelectuale exemplare, simboluri ale unei existente superioare. Dar toate calitatile prozei Margaritei Margarita Verghy Miller se afla potentate in Cealalta lumina (1944), roman in trei parti, scris initial in franceza si tradus de autoare. Se redescopera aici puterea reala a amintirilor, acestea nemaifiind un simplu pretext literar, ci un mod autentic, singurul de fapt, de a trai. Eroina ramine oarba in urma unui accident de automobil (fapt intimplat in realitate). Singuratatea si retrairea trecutului reprezinta mai putin o stare de spirit si mai mult un nou instinct de conservare. Energia morala a Arianei invinge pina la urma boala, depasind-o intr-un sens spiritualist. Excelente sint nuvelele din volumul Umbra pe ecran (1935), apreciat de E. Lovinescu. O preocupa pe autoare „suma formulelor ce stau la temelia oricarei injghebari de viata superioara", povestirile avind ca substrat iertarea, renuntarea, ispasirea, infratirea, datoria si jertfa, adica suma sentimentelor cel mai grav omenesti. Dintre toate, Ca sa pot muri, reprodusa si in antologia Evolutia scrisului feminin in Romania (1935), se distinge prin subtila observatie psihologica si dozare a mijloacelor. in schimb, Umbre pe ecran, nuvela in ritm de film, n-are deloc adincime.

La fel de lipsit de substanta este si romanul politist de succes Printesa in crinolina (1946). Numeroasele piese de teatru si traducerile completeaza in chip fericit profilul unei scriitoare de puternica originalitate, aflata de la inceput sub influenta marilor ginditori francezi. Margarita Verghy Miller exprima, intr-o limba,.riguros romaneasca", un suflet modern, cu rezonante fundamental occidentale.

OPERA:
Manual pentru invatarea limbii franceze. Culegere de bucati din clasicii francezi. Pentru uzul claselor superioare de licee si externate. Bucuresti, 1900;
Organizarea lucrarilor practice in Scoala normala din „Azilul Elena Doamna", Bucuresti, 1907;
Theano, roman. Bucuresti, 1910 (semnat Dionis);
Izvoade stramosesti. Bucuresti, 1911;
Copiii lui Razvan. Carte de lectura pentru scolile secundare. Bucuresti, 1912;
Theano, roman, in lb. franceza. Paris, 1920;
Sanda, Anca si Minai, carte pentru tineret. Bucuresti, 1920;
Evolutia scrisului feminin in Romania (in colab. cu Ecaterina Sandulescu), Bucuresti, 1935;
Umbre pe ecran, nuvele. Bucuresti, 1935;
Anna Roth-Cobilovici, 40 de ani de activitate artistica. Bucuresti, f.a.;
Cealalta lumina, roman. Bucuresti, 1944;
La dynastie roumaine, par ~, Bucuresti, f.a.;
Velnite vechi. Bucuresti, f.a.;
Blandina, roman, trad., pref., ingrijire de text si note de Emilia St. Milicescu, Cluj-Napoca, 1980;
Traduceri: Robert Browning, Milred (O pata pe blazon), trad. de ~, Bucuresti, f.a.;
M. Eminescu, Quelques poasies de ~, traduites par-. Bucuresti, f.a. (ed. II, 1910);
W. Shakespeare, Regele Lear, tradus de ~, Bucuresti, 1911;
Maria, Regina Romaniei, Visatorul de vise. Fantezie, trad. de ~, Bucuresti, 1914;
R. Tagore, Gradinarul, trad. dupa versiunea engleza de ~, Bucuresti, 1914;
Elisabeth Barret Browning, Sonete portugheze, trad. de ~, Bucuresti, 1915;
Maria, Regina Romaniei, Ilderim. Poveste in umbra si lumina, trad. de ~, Bucuresti, 1915;
Edgar Wallace, Asociatia secreta „Broscoiul", roman, trad. de d-ra ~, Bucuresti, 1933;
J.E. Esslemont, Buna' u'llah si era noua, trad. de d-ra ~, Bucuresti, 1934;
Maria, Regina Romaniei, Povestea vietii mele, I-III, in romaneste de ~, Bucuresti, 1934-l936 (ed. II, 1936);
M. Eminescu, Poisies, traduites par ~, Bucuresti, f.a.;
Ursula Parott, Lisbeth, trad. de ~, Bucuresti, 1946;
George Meredith, Rhoda Fleming, trad. de ~, Bucuresti, 1947.


REFERINTE CRITICE:
E. Lovinescu, Memorii;
M. Chirnoaga, in Universul, nr. 16, 1944.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani