Mariana Ionescu biografia

Mariana Ionescu




Mariana Ionescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

IONESCU Mariana, se naste la 26 aug. 1947, comuna Amaru, judetul Buzau.
Critic literar si prozatoare.

Fiica lui Ion Ionescu, preot, si a Marianei (n. Stefanescu).

A urmat primele cinci clase in satul Amaru; a absolvit Liceul „I.L. Caragiale" din Ploiesti (1965) si Facultatea de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti (1970).

Doctor in filologie cu teza Proza lui Tudor Arghezi (1981). Redactor la Editura Eminescu (din 1970).

Debuteaza cu art. Note despre „ Cartea nuntii"deG. Calinescum revista Ramuri(1971); debut in proza cu Tu, cel mai pasnic ostean in Luceafarul (1983).

Colaboreaza la Ramuri, Luceafarul, Steaua, Ateneu, Cahiers roumains d'etudes litteraires, Orizont etc. Cronica literara la radio. Autoare a volum Arta si aspiratie (1977), Ochiul ciclopului (1981), Introducere in opera lui Zaharia Stancu (1985), a romanului Exercitii de fidelitate (1987) si a unor studii si ed. din opera lui T. Arghezi, Mariana Ionescu Al. Bratescu-Voinesti, L. Rebreanu, Zaharia Stancu.

Arta si aspiratie (1977) este un debut matur, uzind cu pertinenta de tehnicile criticii moderne (tematismul nuantat de psihanaliza si structuralism). Cele patru comentarii ample pe care le cuprinde cartea. Gradinarul melancolic (Tudor Arghezi), Facerea lumii (G. Calinescu), Ziua si noaptea (Zaharia Stancu"), Privilegiul permanentei (Laurentiu Fulga), dau masura capacitatii interpretative a autoarei, un spirit critic aplicat si metodic, capabil de nuantari analitice remarcabile, dublate de o reala dexteritate in relationarea textelor intr-un sistem hermeneutic. Obiectul demersului critic il constituie exclusiv proza scriitorilor selectati.

Stilul e limpede, precis, egal in ton si ritm, chiar daca nu lipseste placerea colaterala a eruditiei. Efortul interpretativ e bine dozat, natura sa fiind strict intelectuala. Operele in discutie sint supuse unei lecturi ce urmareste cu o anumita fervoare a rigorii relevarea perspectivelor interioare, structurile repetitive si convergente ale limbajului artistic, permanentele viziunii creatoare. Mariana Ionescu e interesata de acele sensuri ale operelor care le confera acestora necesara polivalenta si permanenta si constata 0 „mitologie" a operei datorata sintaxei motivelor.

Demonstratiile sint convingatoare si, in parte, aducatoare deelemente interpretative noi. Ochiul ciclopului (1981) confirma calitatile analitice relevate in cartea de debut, oferindu-le un spatiu de aplicare mult amplificat si aprofundat. Proza argheziana e cercetata in dinamica sa printr-o lectura avizata, care releva armonizarea imaginarului arghezian. Urmind variate trasee definite de tematica si procedeele literare recurente in proza lui Tudor Arghezi, Mariana Ionescu nu pierde din vedere unitatea unor „scrieri mozaicale" argheziene si ajunge la concluzia ca, datorita implicatiilor viziunii poetice, lectura corecta a prozei argheziene presupune o initiere: pentru sesizarea plenara a liniaritatii, volumele prozei argheziene se cer citite prin cunoasterea codului operei si raportarea lor la el, adica la gama elementelor stilului arghezian (sistemul de simboluri, motivele).

Este tocmai ceea ce realizeaza Mariana Ionescu in cele cinci capitole analitice ale cartii sale. Introducere in opera lui Zaharia Stancu (1985) se intemeiaza pe o perspectiva critica similara, oferind o imagine unitara a intregului univers artistic al scriitorului, parcurs cu vadita placere de a-i sesiza articulatiile intime pentru a ajunge la concluzia, bine sustinuta demonstrativ, ca: „Lectura din perspectiva unei stilistici a temelor, reliefata cu ostentatie aproape in poezia ultimei etape, mai ambigua insa in roman, conduce la constatarea re-lationarii motivelor dupa dialectica unei viziuni particulare, atestind coerenta imaginarului si totodata capacitatea creatoare a scriitorului, reflectatain structurarea universului fictiv. Corelarea motivelor cu valente simbolice in proza ni se pare consonanta cu procesul similar din poezia stanciana, dar imprumuta si note din folclorul romanesc (basme) sau din vechile eposuri.".

Bine primit de critica, romanul Exercitii de fidelitate (1987) este un discurs scris la persoana a doua, al cautarii frenetice si patimase a chipului, al degajarii adevaratei identitati din multimea intimplarilor, trairilor si aparentelor inselatoare. Scrierea devine treptat un poem al pierderii inocentei printr-o initiere in spectacolul existentei si o tulburatoare meditatie despre natura umana. Cu modele in experimentele noului roman francez (N. Sarraute, Alain Robbe- Grillet) si familiarizata cu gindi-rea psihanalitica a lui C. G. Jung, Mariana Ionescu recurge la descrierea arhetipala a comportamentului liman. Acest roman scris cu rafinament stilistic, in care intertextualitatea detine un rol considerabil,isi datoreaza interesul conversiei experientei existentiale in semnificatie simbolica, orchestrarii tuturor sugestiilor, aluziilor livresti, substratului situatii lor aparent banale in care respira motive mitice. Impresioneaza prin autenticitatea trairii.

OPERA:
Arta ji aspiratie, Cluj-Napoca, 1977;
Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi. prozatorul. Bucuresti, 1981;
Introducere in opera lui Zaluiria Stana*, Bucuresti, 1985;
Exercitii de fidelitate, roman. Bucuresti, 1987.


REFERINTE CRITICE:
I. Vlad, in Tribuna, nr. 13, 1977;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 20, 1977;
V. Rapeanu, in Saptamina, nr. 334, 1977;
C. Unga-reanu, in Orizont, nr. . 1977;
N. Ciobanii, insemne ale modernitatii, II. 1979;
Al. Oproescu, Scriitori buzoicni. 1980;
Sultana Craia, in Luceafarul, nr. . 1981;
S. Cioeuleseu. in Romania literara, nr. 22, 1981;
D. Micu, in Limba si literatura. nr. . 1981;
I. Gutan, in Viata Romaneasca, nr. 7, 1982: idem. in Transilvania, nr. 4, 1986;
I. Vlad, in Tribuna, nr. 1, 1986;
Doina Modola, in Steaua, nr. . 1986;
G. Mirea, in Vatra, nr. 1, 1987;
T. Cristea, in Seinteia tineretului, nr. 52, 1987;
R. Munteanu, in Flacara, nr. 7, 1988;
Sultana Craia, in Livres roumains, nr. 2, 1988;
A. Cosma, in Transilvania, nr. 10, 1988;
V. F. Mihaescu, in Luceafarul, nr. 51, 1988.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani