Maura Prigor biografia




Maura Prigor opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PRIGOR Maura (pseudonimul Coraliei Simionescu), se naste la 15 augf 1900, Slatina - m (?).

Prozatoare. Fiica doctorului Sava Simionescu.

Scoala Centrala de Fete din Bucuresti si studii la Univ. din Geneva. Debutul publicistic cu schita Carnaval, in Vitrina literara (1929); debutul editorial cu romanul Biserica noua (1930). Colaboreaza la Adevarul literar si artistic, Munca literara, Tara noastra.

In 1930, scoate ziarul Tribuna femeii- Autoare a romanului Statuia care arde (1934) si a volum de proza Tunda (1936). Feminista activa, a fondat cooperative feminine la sate.

Schitele din Tunda (1936) abordeaza subiecte neplauzibile, majoritatea tenebroase, intr-un decor de un pitoresc artificial, in care evolueaza personaje bizare, in tratare de obicei melodramatica. Simbolistica destul de obscura a celor doua romane, Biserica noua (1930) si Statuia care arde (1934), pare a viza dihotomia spiritual-camal. In primul, preotul Andronic e propovaduitorul unei religii innoitoare, ale carei resorturi intime, sugerate aluziv si pe un ton misterios-profetic, plutesc in plina indeterminare.

Aceeasi obscuritate cautata invaluie si actiunile vag reformatoare ale lui Codrea, din al doilea roman; de unde si distorsiunea firului epic, incilcit pina la incoerenta. Nebulozitatea factice si aerul fals sibilinic nu sint decit incercari de a masca, pe de o parte, absenta unei problematici substantiale, pe de alta, inconsistenta psihologica a personajelor, impinse, cu penibil efort, intr-o zona ce se doreste mitica.

In ce priveste al doilea termen al opozitiei, pasiunea lui Andronic pentru evreica Rahila, respectiv a lui Codrea pentru turcoaica Ijleal marcheaza demisia de la idee in favoarea instinctului si pecetluieste moralizator prabusirea protagonistilor.

Nici acum insa intentia nu e sustinuta artistic. Senzualismul turbulent pe care autoarea se straduieste sa-l figureze este iremediabil grevat de romantiozitate, de senzational, de exotism superficial, pastisind cu inocenta erotismul literaturii de consum, incit cele doua titluri-simbol se vadesc, in fapt, simple etichete fara acoperire. Veleitatile intelectualiste, platitudinile si truismul invesmintate sententios tradeaza acute accese filosofarde; de aici si grandilocventa, pretiozitatea, abuzul neologistic. Toate la un loc, dar mai cu seama improprietatea termenilor, siluiti in cele mai bizare asociatii, fac pagina cind ilizibila, cind atinsa de un copios comic involuntar.

OPERA:
Biseria noua, roman Craiova, 1930 (ed. II, 1932);
Statuia care arde, roman. Bucuresti, 1934;
Tunda (Dobrogea), nuvele. Bucuresti, 1940.


REFERINTE CRITICE:
I. Peltz, in Zodiac, iun.-iul. 1930;
P. Constantinescu, in Vremea, nr. 122, 1930;
Margarita Miller-Verghy, in Revista scriitoarelor si scriitorilor romani, nr. 8;
9;
10, 1930;
I. Samarineanu, in Familia, nr. l-2, 1942.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani