Mihai Giugariu biografia

Mihai Giugariu




Mihai Giugariu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GIUGARIU Mihai, se naste la 29 sept. 1929,Chisinau.
Prozator.

Provine dintr-o familie de muzicieni. Liceul Militar „Nicolae Filipescu" de la Manastirea Dealu (1939-l946); Facultatea de Drept a Univ. din Bucuresti (1946-l950).

Lucreaza ca muncitor in diferite meserii pina in 1955, apoi in justitie.

Angajat al Ministerului de Justitie.

Debuteaza in Luceafarul (1955); debut editorial cu volum de povestiri Fata si batrinul (1968), urmat de Condotierul (1970), Iubiri fele (1973), Magdalena (1975), O vacanta atit de lunga (1978), Marul lui Paris (1980), Mesagerul (1983), Nepotii lui Anton Pann (1986) si Cina cu langustine (1987).

Povestiri si nuvele scrise bine contine Fata si batrinul (1968), de asemenea o binevenita apetenta pentru realitatea imediata a strazii, a uzinei, a spitalelor, a institutelor si pentru eroii acestor medii: muncitori, studenti, functionari. Numai ca dincolo de acuratetea discursului analitic, de autenticitatea fragmentelor observate cu un realism al minutiozitatii, miza semnificatiilor literare se opreste la nivelul micii proze sentimentaliste, „intr-o viziune neoidi-lica" (Mircea lorgulescu). Remarcabil, nu fara excese in propriile sale virtuti, transformate astfel in obstacole ale lecturii, este romanul Condotierul (1970).

Delimitindu-se lucid de clisee literaturizante, urmarind o autenticitate de formula personala a viului, Mihai Giugariu inventeaza clisee si tehnici aleanalizei, complicatii formale, incifrind „pina la crispare, pina la perplexitate" (Lucian Raicu) substanta romanului. Interesanta este semnificatia centrala a cartii, ipoteza sa umana: eroul, incapabil de angajare in real. traieste in imaginatie un viitor elaborat cu o rigoare barbara, inumana: prizonier al proiectului sau utopic, el se falsifica total fata de o realitate care nu-i va raspunde, chiar daca prin planul sau intim viitorul este mai prezent decit prezentul real. Ariditatea textului se explica prin chiar obiectul sau. fiind o forma de adecvare necesara. Descarnata, rece, abstracta, nevitala este insasi lumea imaginara in care ..traieste" eroul. Tema Condotierului este ulterior vulgarizata in volumul de nuvele Iubiri rele (1973), parte reluindu-l pe cel de debut, parte original. in Iarba, un mecanic e fascinat de ipoteza unui proiect a carui realizare ar duce la inversarea unei situatii stravechi, neeconomice: nu ar mai merge vitele la pascut, ci ar veni finul la ele. Drept pentru care. personajul obtine cele necesare spre a transporta finul la domiciliul vitelor cu elicopterul. in lipsa unei semnalari a intentiei ironice, printr-o nuantare specifica a discursului, notatia seaca, rece si obiectiva transforma nuvela intr-o involuntara farsa. Romanul de dragoste Magdalena (1975) prezinta un caz de ratare erotica, sociala si psihica, iar O vacanta atit de lunga (1978) anunta deja o simplificare a mijloacelor literare, desi convinge doar partial prin substanta.

Marul lui Paris (1980) e o tentativa de schitare a ..sistemului de referinte care se stabileste intre termenii triadei scriitor- critic - cititor". Lipsite programatic de rigoare normativa, eseurile, carora nu le lipseste o anume voluptate pedagogica, sint scrise mai mult din nevoia confesiunii si mai putin din aceea a contributiei teoretice. Subiectele, frecvente in publicistica vremii (finalitatea social-umana a operei, tehnicile de constructie romanesca. motivul conflictului de putere sau conditia personajului) sint pretexte pentru o memorialistica partizana, disimulata discret prin sugestii culturale.

Mesagerul (1983) e parabola labirintului puterii (un proces istoric) si a memoriei (sursa binelui si a raului). Realitatea e usor halucinanta, pierduta „in iluzoriu", facind loc literaturii, conventiei fictiunii si labilitatii cu valoare exemplara pentru lipsa de logica existentiala a unei epoci. Romanul se scrie singur (un concept al autorului), se autoorganizeaza din emotii, senzatii, culori, sunete, replici, gesturi si amintiri.

Ca si Cina cu langustine (1987), fals memorial de calatorie, autentic e doar fenomenul in sine de aglutinare a faptului divers: compunere si recompunere a intregului, juxtapunere in care esentiala ramine simultaneitatea imaginii si identitatea perspectivei. Pagina de caile e un decupaj bizar dintr-un real utopic si dintr-o ordine mereu intrerupta de infidelitatea memoriei si a privirii (jocul aparentelor si al arbitrarului). Crizei de timp ca fenomen literar romanesc, din Marul lui Paris, i se adauga, in Nepotii lui Anton Pann (1986), tema crizei de identitate a omului modern, cu brutalitate instrainat de pitorescul traditional (monumental) si de gratuitatea gestului artistic.

OPERA:
Fata si batrinu. Povestiri, Bucuresti. 1968: Condotierul. Roman, Bucuresti, 1970;
Iubiri rele. Nuvele, Bucuresti, 1973;
Mage/alena. Roman, Bucuresti, 1975;
O vacanta arir de lunga. Roman. Bucuresti. 1978;
Marul lui Paris. Eseuri, Bucuresti, 1980;
Mesagerul. Roman, Bucuresti, 1983;
Nepotii lui Anton Panii. Eseuri. Bucuresti, 1986: Cina CM langustine. Povestiri iberice. Bucuresti, 1987.


REFERINTE CRITICE:
G. Dimisianu, Prozatori de azi, 1970;
idem, Valori actuale, 1974: M. lorgu-lescu, Rondul de noapte. 1974: V. Cristea, Domeniul criticii, 1976;
L. Raicu, Critica -forma de Viata, 1976;
M. lorgulescu, in Romania literara, nr. . 1984;
C. Visan, in Contemporanul, nr. . 1984;
L. Leonte. in Cronica, nr. . 1984;
M. Ma-lita, in Echinox, nr. 4, 1986;
Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 27, 1986: M. Ungheanu, in Luceafarul, nr. . 1986;
A. Sasu- Mariana Vartic, Romanul romanesc. II;
A. Cosma, Romanul, I.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani