Mihail Diaconescu biografia

Mihail Diaconescu




Mihail Diaconescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

DIACONESCU Mihail, se naste la 8 nov. 1937, comuna Priboieni. judetul Arges.

Prozator, critic si istoric literar.

Fiul lui Aurelian Diaconescu, preot si invatator, si al Aureliei (n. Miifu). Liceul „Gh. Sincai" din Bucuresti (bacalaureatul in 1955); Facultatea de Filologie a Univ. din acelasi oras (absolvita in 1960).

Prof. la Rupea (1960-l964); redactor la ziarul Drum nou din Brasov (1964-l965); cariera universitara (din 1965) la Institutul de Invatamint Superior din Pitesti; redactor-sef al revista Arges din acelasi oras (1966-l969); Gastdozent la Institutul de Romanistica al Univ. Humboldt din Berlin (1973-l975). Dr. in filologie cu teza Gib . Mihaescu (1973).

Debuteaza in Gazeta literara cu un art. despre Galaction (1960). Colaboreaza la Arges, Luceafarul, Astra, Cronica, Romania literara. Tribuna Romaniei etc.

Publica doua romane de actualitate: Visele au contururi precise (1963) si Umbrele noptii (1980), monografia Gib I. Mihaescu (1973) si mai multe romane istorice: Culorilestngelui (1973), Adevarul retorului Lucaci (1977). Marele cintec (1980), Speranta (1984), Departarea si timpul (1986), Sacrificiul (1988). acestea din urma ambitio-nind, dupa propria marturie, sa realizeze „o fenomenologie epica a spiritului romanesc in dezvoltarea sa istorica".

Dupa un stagiu in critica si istorie literara concretizat intr-o serie de articole, studii si eseuri consacrate unor scriitori contemporani (Nichi-ta Stanescu, R. Carneci) si clasici (D. Cante-mir. N. Iorga. Hortensia Papadat-Bengescu) si in monografia Gib . Mihaescu (1973), Mihail Diaconescu se decide sa abordeze creatia literara propriu-zisa. Romanele Visele au contururi precise (1963) si Umbrele noptii (1980) se inspira din actualitatea imediata. Cel dintii nareaza istoria integrarii in munca la o scoala dintr-un sat transilvanean a tinarului absolvent Traian Petrescu. Schematic si demonstrativ, fabricat dupa retetele literare in circulatie in anii '50, romanul nu mai rezista lecturii. intr-un registru staruitor cuc. Umbrele noptii dezbate, prin cazul lui Stefan Manu, sculptor roman stabilit in Germania, problema artistului instrainat de comunitatea natala si etnica, aflat in imposibilitatea de a-si regasi identitatea.

Adevarata vocatie si specialitate a lui Mihail Diaconescu o constituie insa romanul istoric. Culorile stngelui (1973), Adevarul retorului Lucaci (1977) si Marele cintec (1980) alcatuiesc un triptic romanesc menit sa surprinda evul mediu in toate cele trei provincii romanesti. Ele sint parti ale unei proiectate „fenomenologii epice a spiritului romanesc in dezvoltarea sa istorica".

Plasindu-si actiunea in Tara Romaneasca a secolului al XHI-lea, in timpul domniilor fanariote si ale fratilor loan si Nicolae Mavrocordat, Culorile stngelui se opreste asupra ultimilor ani din viata lui Pirvu Mutu, faimos pictor de icoane si biserici. in Adevarul retorului Lucaci, protagonist este Sil-vian Lucaci, retorul Academiei de la Putna, care isi apara cu mari sacrificii viata si demnitatea in atmosfera spirituala si politica a Moldovei din ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, cind in cultura romana se afirma umanismul Renasterii si al Reformei. in fine, Marele cin-tec se apropie ak viata unei personalitati culturale din Transilvania veacului al XVII-lea: compozitorul loan Caianu-Valahus, unul dintre cei mai distinsi muzicieni romani din epoca barocului, care lucreaza la o importanta opera muzicala: Magnus Cantos Coelestis. Toate aceste romane de mare amploare au in centru artisti sau intelectuali exceptional dotati, nevoiti sa traiasca in epoci dramatice, nesigure si confuze. Ambitiosului poem epic al lui Mihail Diaconescu i se subsumeaza si celelalte romane.

Astfel, Calatoria spre zei (1982) este o parabola pe tema raportului intre sentiment si cunoastere, o reconstituire mitico-istorica a Daciei antice. Avindu-l ca personaj principal pe Grigore Alexandru Ghica al X-lea, „augustul principe domnitor al Moldovei", Speranta (1984) este consacrat agitatei epoci dintre 1854 si . Sacrificiul (1988) ar fi, dupa opinia unei parti a criticii, unul dintre cele mai bune romane din literatura noastra despre Marea Unire din . Respectind canoanele speciei, pastrind echilibrul intre document si fictiune, Mihail Diaconescu impleteste cunoasterea intima a faptelor relatate cu fantasticul si luxuriantele transfigurarii epice.

OPERA:
Visele au contururi precise. Bucuresti, 1963;
Culorile stngelui. Bucuresti, 1973;
Gib I. Mihaescu, Bucuresti, 1973;
Adevarul retorului Lucaci, Bucuresti, 1977;
Marele cintec, Bucuresti, 1980;
Umbrele noptii. Bucuresti, 1980;
Calatoria spre zei. Bucuresti, 1982;
Speranta, Bucuresti, 1984;
Departarea si timpul. Bucuresti, 1986: Marele cintec. Bucuresti, 1987;
Sacrificiul, Bucuresti, 1988.


REFERINTE CRITICE:
D. Micu, in Contemporanul, nr. 24,1963;
S. Titel, in Romania literara, nr. 7, 1978;
FI. Mihailescu, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1978;
Mirela Roznoveanu, in Luceafarul, nr. 9, 1978;
M. Ungheanu, in Scinteia, nr. 1 . 1978;
Sultana Craia, in Luceafarul, nr. 50, 1980;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 28, 1980;
idem, ibidem, nr. 26, 1982;
C. Ciopraga, in Romania literara, nr. 5, 1984;
D. Dragan, in Astra, nr. . 1984;
I. Lungu,in Steaua, nr. II, 1984;
C. Morarii,Textul si realitatea, 1984;
M. Odangiu, Romanul politic, 1984;
I. Holban, in Cronica, nr. 4, 1985: A. Sasu -Mariana Vartic, Romanul romanesc, I;
Sultana Craia, in Transilvania, nr. 10, 1985;
D. Micu, ibidem, nr. 12, 1986;
Gh. Bulgar, in Contemporanul. nr. II, 1986;
C. Stanescu, Jurnal de lectura, 1988;
M. Muthu, in Steaua, nr. 5.1988.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani