Mihail Strajanu biografia




Mihail Strajanu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

STRAJANU Mihail, se naste la 2 oct. 1841, comuna Tiur, judetul Alba - moare in 16 iul. 1918, Rimnicu-Vilcea.

Estetician.

Provine dintr-o familie de tarani. A urmat liceul la Blaj, un an la Acad. de drept din Sibiu, apoi a studiat literele si filosofia la Univ. din Bucuresti (licentiat in 1868), la Paris si Giessen, unde obtine si doctoratul cu o teza despre etica lui Aristotel. inapoiat in tara, in 1872, va fi prof. de liceu la Iasi, Botosani, Bucuresti si, din 1881 pina la pensionare (1902), la Craiova.

A colaborat la Familia, Federatiunea, Romanul, Convorbiri literare, Vocea romana, Ramuri, Revista culturala s. a., cu art. filosofice, de estetica, istorie si teorie literara, precum si cu traduce (din Vergiliu, Dante, Leopardi, Hugo, Goethe, Uhland s. a.), recenzii si cronici literare. in tinerete a publicat si citeva poezii, precum si schite sociale si de moravuri in Familia. A avut o contributie remarcabila la dinamizarea vietii culturale din Craiova, tinind numeroase conferinte in cadrul Ateneului local si fiind principalul animator al sectiei Ligii Culturale. Colaborator, pentru art. de istorie literara romaneasca, al Enciclopediei romane a lui C. Diaconovici. Printre principalele lui volum se numara: Manual de stilistica (1880), Principie de literatura (1892), Epistolar (1893), Cestiuni literare si pedagogice (1897), Din viata lui Inocentiu Micul (1903) s, a. in 1895 a primit premiul Acad. Romane pentru Principie de estetica si poetica.

Profesor secundar temeinic pregatit, cu vocatie pedagogica si larg orizont intelectual, Mihail Strajanu a redactat unele dintre cele mai bune manuale pentru studiul limbii si literaturii romane de la sfirsitul secolului XIX. Sistematice si clare, imbinind rigoarea teoretica cu atentia acordata analizei de text si „deprinderilor" practice de compozitie si redactare, ele au si meritul de a fi raspindit numeroase notiuni de estetica moderna.

Maiorescian convins in multe privinte si admirator al lui Schopenhauer, Mihail Strajanu nu dispretuieste totusi nici cuceririle mai noi ale esteticii sociologice, reprezentate de Taine sau Guyau. in studiile sale a acordat o mare atentie raporturilor dintre arta (literatura) si societate, rolului sau educativ, ca si influentelor reciproce dintre arta si dezvoltarea stiintelor moderne. O consideratie deosebita are si pentru folclor, pe care-l considera fundamentul principal al literaturii culte. Numeroasele conferinte, consacrate unor personalitati politice si culturale din secolele al XVIII-lea si al XlX-lea si luptei romanilor pentru drepturi politico-nationale si propasire culturala, se disting prin fluenta, claritate si o pasiune sincera, lipsita de orice exagerare sau emfaza.

OPERA:
Manual de stilistica. Bucuresti, 1880;
Manual de gramatica limbei romane, partea l-3, Bucuresti, 1881 (ed. II, 1882-l883;
ed. VII, 1896);
Curs de limba italiana pentru scoalele secundare, Craiova, 1886;
Gradinile de copii, Craiova, 1887;
Manual de bunacuviinta intocmit pentru tinerimea scolara, Craiova, 1890;
inceputul renasterii nationale prin scoli sau despre episcopul Petru PavelAron, Craiova, 1891;
Principie de literatura, Craiova, 1892 (ed. II, 1893);
Epistolar, Craiova, 1893 (ed. II, 1901);
Principie de estetica si poetica, partea l-2, Craiova, 1893-l896 (ed. II, 1898);
Cestiuni literare si pedagogice, Craiova, 1897;
insemnatatea zilei de 3 (15) mai 1848, Craiova, 1898;
Din viata lui Inocentiu Micul, Blaj, 1903;
Rolul Ligei in cestiunea nationala. Bucuresti, 1904;
Biblioteca populara Fundatiunea „I, V. Socec", Bucuresti, 1907;
Legatura intre filosof ie si stiintele experimentale, Bucuresti, 1907;
Simbolismul. Ch. Baudelaire. Pesimismul D-nei Ackerman sau influenta materialismului asupra literaturii, Craiova, 1912;
Amintiri din viata marelui roman dr. loan Ratiu, Odorhei, 1930;
Alfabetul chirilic, Craiova, f. a.;
Cestiuni literare, Craiova, f. a.;
loan Eliade Radulescu, Craiova, f. a.;
Despre visuri, aparitiunea spiritelor si fenomenele inrudite cu acestea, Craiova, f. a.;
Istoria vietii lui Arthur Schopenhauer, cu o scurta privire asupra fdosofiei lui, Craiova, f. a.;
Traduceri: Publius Vergilius Maro, Bucolicele si Georgicele, trad. cu un studiu biografic si note de ~, Bucuresti, 1904.


REFERINTE CRITICE:
C. D. Fortunescu, in Ramuri, nr. 3-4, 1919;
D. C. Smantanescu, in Arhivele Olteniei, nr. 7l-73, 1934;
C. S. Fagetel, in Ramuri, nr. 9-l1, 1940.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani