Mihail Straje biografia

Mihail Straje




Mihail Straje opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

STRAJE Mihail (pseudonimul lui Mihail Stetcu), se naste la 30 oct. 1901, Galbeni, judetul Roman - moare in 1 apr. 1978, Bucuresti.

Poet, prozator, istoric literar si traducator.

Fiul lui Grigore Stetcu, functionar, si al Ecaterinei (n. Goga).

Studii superioare intrerupte. Debut poetic in revista Moldova de la Nistru (1919). Debut editorial cu volum Sora Emilia (1930). Functionar.

Colaboreaza la multe publicatii obscure din provincie, dar si la Convorbiri literare, Adevarul literar si artistic, Neamul romanesc, Epoca, Facla, Familia, Rampa, Revista scriitoarelor si scriitorilor romani. Romania literara (L. Rebreanu), Romania literara (Cezar Petrescu), Viata literara, Azi, Clipa, Universul literar (Perpessicius), Gazeta literara, Arges, Cronica, Manuscriptum, Romania literara, Tribuna, Luceafarul etc. Traduce din: Dostoievski (in colab.), Gide, Ibanez, Kessel, Poe, Swift etc. Cea mai importanta lucrare a lui Mihail Straje ramine Dictionarul de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor si publicistilor romani (1973).

Avind sansa de a trai printre scriitori, Mihail Straje s-a contaminat de boala scrisului, dar, desi nu, lipsit de o anumita inzestrare, incercarile lui literare nu sint notabile.

A debutat ca poet si a cultivat poezia cu intermitente de-a lungul unei jumatati de veac. Unica placheta de versuri, tiparita postum (Balans incremenit 1979), esantion selectiv, ne pune in contact cu un lirism intelectualizat, ermetic, nescutit de marcate ecouri barbiene - caz evident de contagiune poetica. Proza lui Mihail Straje (schite si nuvele de atmosfera adunate in volumul Sora Emilia, 1930) e inspirata din lumea tirgurilor moldovenesti, cu sensibile influente din M. Sadoveanu . „Lumea, acest spital" mottoul imprumutat din Romain Rolland defineste emblematic umanitatea bolnava a prozelor lui, prinsa intr-un gen de determinism fatalist, de unde si viziunea sumbra, tragica, traversata de misoginism si un gust al suferintei in nota literaturii rusesti. Asistam la „risipiri" sufletesti in climatul tiranic al mentalitatii provinciale (aspiratii inabusite, prabusiri interioare, decise de infidelitati, boala, infern conjugal, moarte). O distantare compatimitoare filtreaza discret framintarea umana in citeva secvente realiste.

Ca istoric literar - scotocitor de documente inedite despre scriitori romani - Mihail Straje a adus citeva lumini, risipind unele legende. ingrijitor al unei utile editii critice Artur Enasescu (1968), Mihail Straje a contribuit la clasarea dosarului poetului-damnat. Mihail Straje isi leaga insa numele de elaborarea unui repertoar general dedicat scriitorilor romani. Dictionarul de pseudonime (1973), opera vietii lui, instrument literar indispensabil pentru o cultura. intreprindere dificila, inchizind efortul benedictin al autorului pentru identificarea „puzderiei de pseudonime" celebre sau anonime (30 de ani de munca in biblioteci), lucrarea este prima si unica de acest gen la noi. Mihail Straje inlatura citeva nedreptati de atribuire, iar indiscretiile lui detectiviste in publicistica romaneasca (desfolierea unui vast material) se dovedesc profitabile pentru cercetatorii istoriei literare. Panoramicul lui Mihail Straje, veritabil nomenclator, inregistreaza pseudonimele, alonimele, anagramele, asteronimele si criptonimele a peste 2000 de scriitori si publicisti romani. Profitind de cunoasterea lucrarilor straine similare, Mihail Straje si-a elaborat totusi Dictionarul dupa criterii proprii, oferind cite o succinta caracterizare critica (micromonografii pentru unele atribuiri) si surse bibliografice, nu doar o sumara indicare a numelor reale si a celor travestite. Meritul Dictionarului rezida in caracterul sau informativ (multe atribuiri sint rodul unor anchete directe), desi nu e scutit de unele inadvertente, erori si omisiuni.

OPERA:
Sora Emilia, nuvele si schite. Constanta, 1930;
Un pictor dobrogean: Stavru Tarasov, Cernauti, 1931;
Interpretari din lirica lui Gourmont, Bucuresti, 1940 (in colab. cu T. Scarlat);
Manual de capacitate, definitivat si inaintare. Bucuresti, 1943 (in colab.);
Gheorghe D. Anghel la Manastirea Pasarea, Bucuresti, 1968;
Dictionar de pseudonime, alonime, anagrame, asteronime, criptonime ale scriitorilor si publicistilor romani. Bucuresti, 1973;
Balans incremenit, cu un portret de Bob Bulgaru, pref. de G. Chirila, Bucuresti, 1979.


REFERINTE CRITICE:
D. Micu, in Contemporanul, nr. 41, 1973;
E. Manu, in Saptamina, nr. 146, 1973;
G. Muntean, in Romania literara, nr. 42, 1973;
M. Bucur, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 3, 1974;
V. Carianopol, Scriitori care au devenii amintiri, II, 1982.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani