Mihail Villara biografia

Mihail Villara




Mihail Villara opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

VILLARA Mihail (pseudonimul lui Mihail Farcasanu), se naste la 10 nov. 1907, Bucuresti - moare in 14 iul. 1987, Washington.

Prozator si eseist Fiul lui Gheorghe Farcasanu, avocat, si al Mariei (n. Vasilescu).

Studii elementare si liceale la Rimnicu Vilcea, unde locuiau parintii; studii universitare la Facultatea de Drept a Univ. din Bucuresti (1927-l931).

Dupa trei ani de specializare in Germania (1935-l938), obtine titlul de doctor in stiinte juridice la Univ. Friedrich-Wilhelm din Berlin. Debut cu eseu in trimestrialul Soc. anglo-romane Rumanian Quarterley (1939).

Debuteaza editorial in 1940 cu Monarhia sociala, varianta dezvoltata a tezei de doctorat, urmata de eseul de sorginte liberalista Libertate si existenta (1942). Director al organului de presa al P. N. L., Viitorul (1944-l945), unde publica o serie de eseuri si art. politice pe tema liberalismului si democratiei. in 1946, publica la Editura Cultura Nationala primul si, din pacate, unicul sau roman, Frunzele nu mai sint aceleasi, distins cu premiul pentru proza acordat de juriul prestigioasei edituri. In toamna aceluiasi
Desi publica Frunzele nu mai sint aceleasi dupa al doilea razboi mondial (1946), Mihail Villara se vadeste un prozator de formatie interbelica, indeaproape afin cu M. Eliade si E. Cioran (apropiati si prin virsta). Intrucit substanta romanului, pigmentat cu digresiuni eseistice, si, mai cu seama, structura personajelor se nutresc din filosof ia „nelinistii" si a „aventurii"(in expresie calinesciana). De altfel, actiunea - cita exista - se petrece in ultimii ani interbelici, pe fundalul istoric, conturat discret, al expansiunii ideologiei naziste (simptomatic, unul dintre personajele episodice se numeste Goring).

Iar viziunea cosmopolita a romancierului decurge din plasare a evenimentelor epice in doua metropole europene opuse spiritual: Londra (in prima parte a romanului, Bloomsbury) si Berlin (in celelalte doua parti, Olympiada, Soledad). Perspectiva este, de fapt, a personajului-narator, apatridul John, un decadent din familia lui Des Esseintes al lui Huysmans, dezamagit de banalitatea vietii, caruia nici erosul si nici arta nu-i procura fericirea. John si prietenii sai idealisti - Axei, Kusper, George, Maurice - se complac in „trindavie estetica", incercind sa alunge plictisul cind cu lecturi, auditii muzicale, spectacole si expozitii, cind cu „riuri de ceai", alcool si iubiri efemere. Intelectuali rafinati, ei hoinaresc fara tel prin ceturile Londrei, peripatetizeaza in Hyde-Park si petrec serile in libatiuni prelungite, incheiate cu acuplari, in pensiunea Phopham.

Paradigma modelatoare a Crailor de Curtea-Veche este usor stravezie, metisul Maurice fiind, de pilda, corespondentul lui Gore Pirgu in romanul lui Mihail Villara Mai transparent este, insa, modelul Huliganilor lui M. Eliade.

Ca si - fratii Anicet, John si scepticii sai camarazi devin exponentii generatiei eliberate de idealuri, adepti ai „experientei huliganice" care presupune negativism si depasirea mediocritatii sentimentale. Existenta lor se defineste prin amestecul „de cinism si candoare, de avint si vulgaritate". instrainati de lumea care poarta „stigmatul uriteniei, al platitudinii, al contradictiei", tinerii aventurieri insetati de absolut vor sa evite rutina existentiala, conservindu-si libertatea de actiune. Cel mai pregnant personaj romanesc este, de departe, cel care se confeseaza. Tribulatiile erotice ale lui John sint semnul imposibilitatii de a-si fixa idealul. Detasat de contingent, el traieste „in aventura pura", ajungind intr-o faza anarhica a vietii sale „fara idealuri si fara noblete". La nivelul ideologiei literare, Mihail Villara realizeaza un gen de melanj intre trairism si gidism. Precum autorul eseurilor despre Libertate si existenta (1942), personajul sau egoist nutreste sentimentul libertatii in absolut. Convins ca iubirea creeaza dependenta, el reduce erosul la experienta sexuala (de unde sirul nesfirsit de iubite, toate bovarice).

Obsesia lui consta in schimbarea radicala a modului „nomad“ de existenta, aspiratia spre o viata noua: „O viata de sacrificiu, o aventura extrema, de pasiune absoluta". in cele din urma, acest Casanova modem realizeaza totusi sensul existentei prin iubire. El se indragosteste de o femeie fragila, Soledad (autoarea replicii din titlul romanului, sugerind ruinarea), a carei moarte prematura il face sa redescopere „gesturile simple ale vietii". Congener cu „huliganii" lui Eliade , care intrevad in creatie o solutie, dar una ce conduce inevitabil spre ratare, John al lui Mihail Villara se dezice de literatura. Evenimentele pe care le transcrie in jurnalul sau berlinez ii apar teme si banale, secatuite de viata. Sinceritatea ca principiu creator este, de asemenea, falsificatoare. „Sinceritatea este ca vreau sa traiesc in loc sa scriu" - afirma el. Dincolo de afirmatiile contradictorii ale eroului sau, Mihail Villara realizeaza un roman realist dupa principiul autenticitatii (eliadesti, camilpetresciene), intr-un registru ironic si livresc deopotriva. Frazarea cinic-metaforica si forta de expresie a limbajului impregnat cu neologisme dau masura talentului unui prozator care, probabil fortat de imprejurari, renunta la literatura.

OPERA:
Monarhia sociala, Bucuresti, 1940;
Libertate si existenta, Bucuresti, 1942;
Frunzele nu mai sint aceleasi, roman. Bucuresti, 1946;
Scrisori catre tinerelul roman, Bucuresti, 1946.


REFERINTE CRITICE:
V. ierunca, in Lumea, nr. 34, 1946;
Al. Piru, Panorama-, P. Constantinesu, Scrieri, V, 1971.













Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani