Mihnea Gheorghiu biografia

Mihnea Gheorghiu




Mihnea Gheorghiu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GHEORGHIU Mihnea, se naste la 5 mai . Bucuresti.
Poet. prozator, dramaturg, eseist si traducator.

Fiul lui Dumitru Gheorghiu, anticar, si al Alexandrinei (n. Moldovanu),invatatoare. Scoala Primara „Madona Dudu" (1925-l929); Liceul „Fratii Buzesti"dinCraiova( 1929-l937):

Facultatea de Litere a Univ. din Bucuresti, specialitatea engleza, franceza si istoria artei (1937-l941). In perioada razboiului absolva Scoala de ofiteri de artilerie din Craiova si e trimis pe frontul din Basarabia.

Redactor-sef al Scinteii tineretului (1944). Doctor in Litere cu o teza intitulata Modalitatea conformista a dramei (1947). Cariera universitara: lector si conf. de limba engleza la Academia de Studii Economice din Bucuresti (1946-l948); din 1948, prof. si sef de catedra la Univ. din Bucuresti (1948-l950); prof. si sef al catedrei de teatrologie si filmologie la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale" din Bucuresti (1954-l969); redactor-sef al revista Secolul 20 (196l-l963); presedinte al Consiliului Cinematografic (1963-l965); vicepresedinte al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta (1965-l968); prim-vicepresedinte al Institutului Roman pentru Relatii Culturale cu Strainatatea (1968-l972); presedinte al Acad. de Stiinte Sociale si Politice; presedinte al Uniunii Cineastilor din Romania. Membru corespondent al Acad. (1974). Debut cu poezie in revista For a Liceului „Fratii Buzesti" din Craiova (1935).



Colaboreaza permanente la publicatiile de stinga din Capitala (Cadran, Azi, Cuvintul liber, Ecoul, Albatros, Lumea romaneasca, Adevarul literar si artistic) si la majoritatea revista literare si culturale din tara. Debut editorial cu Anna-Mad( 1942), poem de dragoste sau de „vrajire" (Perpessicius). Poci (Ultimulpeisaj al orasului cenusiu, 1946; Intimplari din marea rascoala, 1953; Balade, 1956; Ultimul peisaj. 1974). prozator, interesat de Dimitrie Cantemir ca personaj literar in romanul Doua am-busade (1958; reluat in 1969 sub titlul A venit un om din Rasarit), autor al romanului Enigma din Strada Presei (1988). dramaturg (Tudor din Vladimiri, 1955; Zodia Taurului, 1972; Istorii dramatice, 1977; i s-au jucat piesele Tudor din Vladimiri, Istorii dramatice. Capul muschetarului lui Cantemir, Zodia Taurului, Patetica '77, Fierul si aurul), teatrolog si eseist (Modalitatea conformista a dramei. I, 1948; Wall Whitman, 1955; Orientari in literatura straina. 1958; Scene din viata lui Shakespeare, 1958; Dionysos, 1969; Scrisori din imediata apropiere, 1971; Scene din viata publica, 1972; Floride tutun, 1984) si traducator din opera lui Shakespeare, in a carui traduce integrala are merite incontestabile. Robert Burns, Fenimoore Cooper, Charles Dickens, Rudyard Kipling. Arthur Miller, H. Beecher-Stowe, Tennessee Williams, Walt Whitman. Mihnea Gheorghiu Garcia Marquez s.a.).

A scris scenariul filmelor Porto Franco (1962), Tudor (1963-l964), Zodia Fecioarei (1967). Padurea pierduta (1972), Cantemir. Muschetarul roman (1974), Hyperion (1975), Tunase Scatiu (1976), Burebista (1980). Premiul „I. L. Caragiale" al Acad. (1972); Premiul Uniunii Scriitorilor (1975); Premiul Uniunii Cineastilor (pentru filmul Cantemir), premii speciale la festivalurile internationale de film de la Barcelona. Buenos Aires, Cork. Membru al Acad. de Stiinte din New York, al Acad. Mondiale de Perspective Sociale, al Acad. Nationale de Istorie din Caracas, al Asoc. Internationale „Shakespeare", al Asoc. Internationale a Autorilor de Film si Televiziune, al Soc. Europene de Cultura (Venetia), al Clubului de la Roma; cetatean de onoare al orasului New Odeans; cavaler al Ordinului Artelor si Literelor (Franta); comandor al Ordinului Meritului Republicii Italiene; distins cu Das Grosse Ver-dienstkreuz mit Stern (Republica Federala Germania); medalia Erasmus si Ordinul „Ora-nia si Nassau" (Olanda) et'c.

Poeta doctus, cum l-a numit Tudor Vianu in „cuvintul inainte" scris pentru Scene din viata lui Shakespeare (1958), Mihnea Gheorghiu a intrat in literatura intr-o epoca de mari prefaceri estetice, politice si culturale. insemnele avangardei sint vizibile in Anna-Mad( 1942) - poem al carui inceput e publicat in Dacia noua in 1938, iar epilogul in Albatros in 1941 - sau in volumul Ultimul peisaj al orasului cenusiu (1946).

Poezia din volumele Primavara in Valea Jiului. Doua poeme (1949), Intimplari din marea rascoala (1953) si Balade (1956), desi tributara epocii, se realizeaza la confluenta istoriei si a culturii ca reportaj liric, poem mesianic in proza, evocare patetica, aspirind la o monumentalitate imnica, cu incantatii de balada sau timbrul unui manifest cetatenesc. Creatia poetica interfereaza inca din aceasta perioada cu o laborioasa activitate eseistica, consacrata studiilor despre literatura romana si straina, teatrului si filmului sau publicisticii politice (Culisele diplomatiei americane. Legea Taft-Hartley, 1948). Tot in . Mihnea Gheorghiu publica Modalitatea conformista a dramei (I Orientari in teatrul contemporan), avind la baza teza de doctorat din 1947, in care exista studii pertinente despre scriitori straini ce-au provocat, la vremea aparitiei, comentarii sociologist-vulgare. Interesul pentru dialectica istoriei si a politicii reprezinta nucleul evocarii dramatice in cinci acte Tudor din Vladimiri (1955) si coloana vertebrala a celor doua volume consacrate epocii umanistului Dimitrie Cantemir. osciiind intre proza obiectiva, traditionala si eseu. E vorba de ciclul Doua ambasade (1958), format din Ucenicia carturarului (1955) si Tihna valurilor (1958), retiparite sub titlul A venit un om din Rasarit (1969). Proteismul creatiei lui Mihnea Gheorghiu se salveaza de pericolul fragmentarismului sau al „culturii mozai-cate" prin continuitatea cu care sint urmarite citeva probleme (personalitati sau autori).

Exista la temelia lui acea obligatorie unitate in varietate a preocuparilor, creatoare de laitmotive in epica, dramaturgie sau eseistica, de unde statutul de tema cu variatiuni al scrisului lui Mihnea Gheorghiu Trei personalitati istorice sint centrale in creatia sa de dramaturg, prozator sau scenarist: TudorVladimirescu, „conducatorul unei revolutii tipic romanesti si comandantul primei noastre armate populare, care n-a avut sansa de a fi destula vreme si conducatorul unui stat popular romanesc din cauza «situatiei interna-uonale»"; Dimitrie Cantemir, „omul de cuget, principele nostru umanist, intelectualul hamle-tian. pus in conditia unui om politic cu cuvint hotaritor, dar depinzind la rindul sau si el de «situatia internationala»", si Mihai Viteazul, prezent intr-o piesa scrisa dupa modalitatea teatrului in teatru, publicata in volumul Unul din doi: 1601 - Capul, 1821 - Zodia Taurului (1975). Acelasi interes pentru dramaturgia istorica cu substrat politic caracterizeaza si volumele Istorii dramatice (1977), Patetica '77, piesa de teatru in doua parti dupa Duiliu Zam-Brescu, si Muschetarul roman (scenariul unui film despre Dimiti ie Cantemir. sustinut si de o viziune picaresca). O alta preocupare permanenta este aceea pentru fenomenul literar universal, vizibila in analizele din Modalitatea conformista a tiraniei si Orientari in literatura Straina (1958). ca si in monografiile Walt Whitinan (1955) si Scene din viata lui Shake-speare (1958).

In studiul insotind editia operelor complete ale lui Shakespeare, traduse in romaneste de un colectiv pe care l-a condus si publicate intre anii 1958 si 1964; antologia de Teatru american (1973; piese de Arthur Mii-Ier. Barre Stavis, Tennessee Williams), precum si numeroasele studii despre Byron, Sean O'Casey. Cervantes, F. Cooper, Ch. Dickens, Th. Dreiser, Fielding, Federico Garcia Lotca, Eugene O'Neill, Giraudoux, Jean Anouilh, E. A. Poe, Francoise Sagan, Mihnea Gheorghiu B. Shaw, Shakespeare, Swift, M. Twain, Th. Wilder, Walt Whitman, Raul Roa, Robert Burns. Activitatea poetului, repusa in circulatie de retrospectiva poetica aparuta in 1974 sub titlul Ultimul peisaj, s-a transformat in munca de talmacire a lui W. Shakespeare, Robert Burns, a poeziei americane (Antologia poeziei americane, 1979), facind vizibila inca o data optiunea lui Mihnea Gheorghiu pentru o intelegere a creatiei si culturii, ce exclude separatismul valorilor: „Preocuparea fata de problemele culturii nu se poate numi o «re-slringere» si nici o indepartare de poezie. Eu am invatat de la toti mesterii mei, romani si streini, ca ele avanseaza inseparabil." Din a-ceasta perspectiva trebuie abordata si activitatea lui Mihnea Gheorghiu de traducator sensibil al lui Shakespeare, Ch. Dickens, F. Cooper, W. Whitman, H. Beecher-Stowe, Gabriel Garcfa Marquez. Ben Jonson, Arthur Miller, Robert Burns s.a. Ca si aceea de ziarist, publicist si eseist, cuprinsa in volumele Scrisori din imediata apropiere (1971) si Scene din viata publica (1972).

OPERA:
Anna-Mad, Bucuresti, 1942;
Ultimul peisaj al orasului cenusiu, Bucuresti, 1946;
Modalitatea conformista a dramei, I Orientari in teatrul contemporan. Bucuresti, 1948;
Primavara in Valea Jiului. Doua poeme. Bucuresti, 1949;
Intimplaridin marea rascoala. Bucuresti, 1953;
Tudordin Vladi-miri. Bucuresti, 1955;
Ucenicia carturarului. Bucuresti, 1955;
Walt Whitman, Bucuresti, 1955;
Balade, Bucuresti, 1956;
Doua ambasade. Bucuresti, 1958 (include, ca partea I, ed. II a romanului Ucenicia carturarului;
ed. II, A venit un om din Rasarit. 1969);
Orientari in literatura strainei. Bucuresti, 1958: Scene din viam lui Shakespeare, pref. de F. Hardy, postfata de O. Trilling, Bucuresti, 1958 (ed. II, pref. de A. Anikst, 1960;
ed. III, cuvint inainte de T. Vianu. 1964;
ed. noua. 1968);
Dionysos, Bucuresti, 1969;
Scrisori din imediata apropiere. Bucuresti, 1971;
Scene din viata publica, Craiova, 1972;
Zodia Taurului, Bucuresti, 1972;
Ultimul pe isaj, Craiova, 1974;
Unul din doi: 1601 -Capul, 1821 - Zodia Taurului, Bucuresti, 1975;
Istorii dramatice. Bucuresti, 1977;
5 lumi ca spectacol (Teatru comentat), Bucuresti, 1980;
Flori de tutun. Bucuresti. 1984;
Enigma din Strada Presei, Bucuresti, . Traduceri: L. Ilobson, Pe cuvint de onoare, roman, Bucuresti, 1948;
St. Heym, Crucialii, roman, Bucuresti, 1949;
Ch. Dickens, Note din America, Bucuresti, 1953;
W. Shakespeare, Opere, II (Richard al ll-lea). Bucuresti, 1955;
W. Whitman. Opere alese. Bucuresti, 1956;
W. Shakespeare, Opere. III (Cei doi tineri din Verona), Bucuresti, 1957: W. Whitman, Fire de iarba, poeme. Bucuresti, 1958;
R. Burns, Poezii. Bucuresti, 1960;
W. Whitman. Poeme, Bucuresti, 1960;
J. F. Cooper, Ultimul mohican, Bucuresti, 1965 (ed. II, 1985);
Ch. Di-ckens, Martin Chuzzletvit, III, roman, Bucuresti, 1965;
R. Kipling, Cartea Junglei, I-II, Bucuresti, 1966;
Harriet Beecher-Stowe, Coliba unchiului Tom, Bucuresti, 1969;
G. Garci'a Marquez, Un veac de singuratate, in colab., Bucuresti, 1971;
W. Shakespeare, Regele Lear, Iasi, 1971;
Teatru american. 300 de ani in trei piese de teatru. Cluj, 1973;
W. Whitman, Cintec despre mine. Bucuresti, 1973 (ed. II, 1976);
T. Williams, Teatru, Bucuresti, 1978;
W. Shakespeare, Comedii (A douasprezecea noapte. Comedia erorilor). Bucuresti, 1981;
W. Shakespeare, Opere complete, VII, Bucuresti, 1988.


REFERINTE CRITICE:
Gh. Dinu, in Timpul, 17 nov. 1941;
M. R. Paraschivescu, in Evenimentul, S nov. 1941;
A. Tita, in Curentul, 1 ian. 1942;
AI. Piru, Panorama;
I. Hinoveanu, Convorbiri cu ;
M. Robescu, in Luceafarul, nr. 51,1975;
R. Enescu, in Familia, nr. 1, 1975;
Al. Balaci, in Sctnteia, nr. 10 205,1975;
F. Firan, De la Macedonski la Arghe-:.i, 1975;
R. Diaconescu, in Romania literara, nr. 20, 1977;
Perpessicius. Opere, IX, 1979;
M. Un-glieanu, in Luceafarul, nr. 22,1982;
R. Diaconescu, Dramaturgi romani contemporani. 1983;
F. Faifer. Dramaturgia intre clipa si durata. 1983;
D. Grigo-rescu. in Romania literara, nr. . 1984;
FI. Potra. in Viata Romaneasca, nr. 9, 1984;
Ileana Corbea -N. Florescu, Biografii posibile, III, 1984;
M. Ghi-tulescu. O panorama;
F. Neagu, A doua carte cu prieteni, 1985;
Ioana Margineanu, Teatrul si artele plastice, 1986;
I. Draeanoiu, Convorbirile de joi, 1988.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani