Mircea Cartarescu biografia
Mircea Cartarescu opera literara |
| Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera |
• Levantul [Poezie]
• Orbitor. aripa stanga [Roman]
• Jocul (Mendebilul) [Povestire]
Caracterizarea personajelor: Mendebilul
• Rem [Povestire]
Caracterizarea personajelor: Nana si Vali
• Orbitor (Aripa stanga) [Roman]
Caracterizarea personajelor: Autorul
• Travesti [Roman]
Caracterizarea personajelor: Victor |
CARTARESCU MIRCEA
Poet, prozator, eseist.
S-a nascut la 1 iunie 1956 in Bucuresti.
Este fiul lui Constantin Cartarescu, inginer, si al Mariei Cartarescu (n. Badislav).
Dupa studiile liceale terminate la liceul "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti, a absolvit in 1980 Facultatea de Filologie a Universitatii din Bucuresti.
In 1999 devine doctor in filologie al aceleiasi universitati cu o teza despre postmoder-nismul romanesc.
In perioada studentiei este membru activ al "Cenaclului de Luni" al Centrului Universitar Bucuresti, condus de criticul si profesorul Nicolae Manolescu si al cenaclului "Junimea", condus de criticul si profesorul Ovid S. Crohmal-niceanu. Dupa absolvirea facultatii este profesor de gimnaziu, functionar la Uniunea Scriitorilor, redactor la revista "Caiete critice" si, din 1990, asistent si apoi lector la Facultatea de Litere din Bucuresti.
Debuteaza publicistic cu poezie in "Romania literara" (1978). Debutul editorial are loc in 1980, cu volumul de versuri Faruri, vitrine, fotografii (Ed. Cartea Romaneasca).
Colaboreaza cu poezie, proza, eseuri si articole de opinie la cele mai importante reviste literare din tara si la publicatii din Franta, Germania, Olanda, SUA (printre care: "Poetry Review", "Liberation". "La Republique des Lettres", "Missives", "Quadrant", "New Delta Review", "Another Chicago Magazine", "Roemenie Bullctin").
Dupa volumul de debut, publica volumele: Aer cu diamante (impreuna cu Traian T. Cosovei, Florin Iaru si Ion Stratan, Ed. Litera. 1982); Poeme de amor (versuri, Ed. Cartea Romaneasca, 1983); Totul (versuri, Ed. Cartea Romaneasca, 1985); Visul (proza scurta, Ed. Cartea Romaneasca, 1989); Levantul (poem, Ed. Cartea Romaneasca, 1990; editia a Il-a, Ed. Humanitas, 1998); Visul chimeric (eseu, Ed. Litera, 1992); Nostalgia (proza scurta, Ed. Humanitas, 1993; ed. a Il-a, 1998); Dragostea (versuri, Ed. Humanitas, 1994); Travesti (roman, Ed. Humanitas, 1994); Orbitor. Aripa stinga (roman, Ed. Humanitas, 1996); Dublu CD (poeme, Ed. Humanitas, 1998); Postmodernismul romanesc (studiu critic, Ed. Humanitas, 1999).
A publicat de asemenea (impreuna cu Ioana Nicolae, Marius Ianus, Ioana Godeanu, Domnica Drumea, Angelo Mitchievici, Doina loanid, Cecilia Stefanescu si Florin laru) volumul experimental 40238 Tescani (poezie, proza si fotografii, Ed. Image, 2000).
Este inclus cu povestiri in antologiile: Desant '83, prefatata de Ovid S. Crohmalniceanu (Ed. Cartea Romaneasca, 1983), Generatia '80 in proza scurta (Ed. Paralela 45, 1998; antologatori: Gheorghe Craciun si Viorel Marineasa) si Romanian Fiction of the '80s and '90s (Ed. Paralela 45, 1999). Este prezent cu grupaje de versuri in: Antologia poetilor tineri (ingrijita de George Alboiu, Ed. Cartea Romaneasca, 1982); Antologia poeziei generatiei '80 (Ed. Vlasie, 1993, antologator Alexandru Musina); Antologia poeziei romane de la origini pana azi, antologatori Dumitru Chioaru si Ioan Radu Vacarescu (Ed. Paralela 45, 1998); Antologia poeziei romanesti culte (selectia textelor, note bio-bibliografice si referinte critice de Florin Sin-drilaru, Ed. Teora, 1998); in sectiunea antologica a volumului Experimentul literar romanesc postbelic (Ed. Paralela 45, 1998) si in antologia Romanian Poets of the '80s and '90s alcatuita de Andrei Bodiu, Romulus Bucur si Georgeta Moarcas (Hd. Paralela 45, 1999). O parte din articolele sale teoretice si de opinie au fost incluse in culegerea Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice, alcatuita de Gheorghe Craciun (Ed. Vlasie, 1994; editia a Il-a, Ed. Paralela 45, 1999).
In strainatate, volumul de proza Visul a fost publicat in limbile franceza (Le Reve, Paris, 1992) si spaniola (El sueiio. Barcelona, 1993). Volumele Nostalgia si Travesti au fost traduse, primul in franceza, germana, spaniola si maghiara iar cel de-al doilea in franceza, olandeza si italiana (Ed. Voland, Roma, 2000). impreuna cu Romulus Bucur a publicat in Irlanda volumul Poetry At Annaghmakerring (Dublin, Dedalus Press, 1994). in 1999 a publicat la editura Dcnoel - D'Ailleurs din Paris romanul Orbitor, in traducerea lui Alain Paruit. O parte din textele sale de poezie si proza au fost incluse in diferite antologii aparute in strainatate: Description of a Struggle (Vintage, Picador, 1994); 15 poetes Roumains (Berlin, 1990); Young Poets of a New Romania (Forrest Books, 1991); The Phantom Church and Other Stories from Romania (University of Pittsburg Press, USA, 1996). in calitate de cadru universitar, dupa 1990 devine indrumatorul cenaclului de la Facultatea de Litere din Bucuresti si initiatorul a doua volume colective de debut pe care le si prefateaza: Tablou de familie (£d. Leka - Brancusi, 1995) si Ferestre 98 (Ed. Aristarc, 1998).
A obtinut urmatoarele premii: premiul de debut in poezie al Uniunii Scriitorilor din Romania (1980); premiul pentru poezie al revistei "Flacara" (1990); premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Romania (1990, 1994); premiul pentru poezie al Academiei Romane (1990); premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1994); premiul Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO (1994; 1996); a fost nominalizat pentru premiul "Cea mai buna carte straina publicata in Franta" (1992) si pentru premiul Uniunii Latine (1993).
Lucreaza ca si lector doctor de literatura romana la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti.
Este membru al' Uniunii Scriitorilor din Romania, membru al PEN Clubului roman si membru fondator al Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania - ASPRO.
Asupra cartilor autorului au formulat opinii critice: Nicolae Manolescu ("Romania literara", nr. 3/1981 si "Romania literara", 1990); Ion Bogdan Lefter ("Opinia studenteasca", 1981 si "Contrapunct", 1990); Al. Cistelecan ("Familia", nr. 6/1983); Ioan Buduca ("Amfiteatru", nr. 5/1983); Mircea Iorgulescu ("Romania libera", nr. 12017/1983); Gheorghe Perian ("Vatra", nr. 6/1985); Gheorghe Grigurcu - O lirica exploziva: Mircea Cartarescu (in Existenta poeziei, Ed. Cartea Romaneasca, 1986); Florin Mugur (in volum Schite despre fericire, 1987); Mircea Mihaies ("Orizont", nr. 43/1989); Ovid. S. Crohmalniceanu (in volum Al doilea suflu, Ed. Cartea Romaneasca, 1989); Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993); Cornel Regman (Dinspre «Cercul Literar» spre «Optzecisti», Ed. Cartea Romaneasca, 1997); Gheorghe Glodeanu (in volum Dimensiuni ale romanului contemporan, Ed. Gutinul, 1998); Corina Ciocarlie - Nostalgia. Anamorfoze, metamorfoze (in volum Femei in fata oglinzii, Ed. Echinox, 1998);
Referinte critice:
"S-a spus. pe buna dreptate, ca Mircea Cartarescu este un cintaret al Bu-curestiului de azi. Nicaieri altundeva in lirica romaneasca - ar trebui adaugat - bulevardele, vitrinele magazinelor, scuarurile, tramvaiele, autobuzele, masinile si tot ce alcatuieste ambianta de oras modern a Capitalei n-au excitat cu o egala frenezie imaginatia poetica. () De la Eliot, Pound, Wallace Stevens si Ginsberg vine gustul si pentru poemul gigantic, construit dupa modelul arhitecturii catedralelor gotice, unde, sub haosul aparent, culorile, pietrele pretioase, flora si fauna, partile corpului omenesc si constelatiile isi raspund minutios intr-o ordine secreta."
(Ovid S. Crohmalniceanu, in voi. Al doilea suflu
Ed. Cartea Romaneasca, 1989)
"Limba aceasta, mixtura de alchimist care initial te socheaza, pe urma te face sa rizi, pentru ca odata prins in hora, sa-ti dezvaluie potentialitati de expresivitate nebanuite, e fara indoiala treaba de vrajitorie la reusita careia pe linga filologul si muzeograful riguros, un rol esential il detine disponibilitatea enorma pentru joc. urmuziana placere combinatorie de esenta parodica, proprie chiar de la inceput muzei lui Cartarescu. Aici el si-a oferit cimpul cel mai larg de actiune si totodata materia de lucru cea mai plastica in cantitati si soiuri practic inepuizabile."
(Comei Regman, in voi. Dinspre «Cercul Literar» spre «Optzecisti»,
Ed. Cartea Romaneasca, 1997)
"in esenta, romanul [Travesti] ne prezinta, intre oglinzi paralele, doua virste: atit ale personajului, cit si ale scriiturii. in ceea ce priveste acest ultim aspect, asistam la punerea in abis a mitului si a pastisei sale postmodeme. Naratiunea are loc la persoana intii singular, fapt ce amplifica senzatia de autenticitate a trairilor. Dincolo de prezentarea profilului spiritual al unui adolescent «retras si sfios», cartea se impune mai ales prin meditatiile despre scris, dobindind o puternica incarcatura metatextuala."
(Gheorghe Glodeanu, in voi. Dimensiuni ale romanului contemporan, Ed. Gutinul, 1998)
"Imaginarul debordant si derutant al romanului [Orbitor. Aripa stangal este dublat de un baroc al scriiturii, al referintelor si al stilurilor. De la relatarea-jurnal se trece la relatarea obiectiva (evident parodica) a romanului obsedantului deceniu; proza cotidianului insignifiant este dublata de naratiunea onirica; epicul alert de pe spatii restrinse este diluat imediat in poetici-tatea descrierii folosindu-se cele mai surprinzatoare tehnici picturale; referen-tialitatea aduce in prim plan o consecinta cinematografica a realului (refacerea atmosferei anilor '50), atenuata de volutele unui fantastic mistic sau livresc. Romanul este construit pe o impresionanta tesatura subterana: subtextele referentiale aduna in materia romanului psihanaliza (in special Jung) si mitologia, exegeza biblica si filmul, istoria romanului si pictura."
(Mircea Bentea, "Familia", nr. 2/1998)
|
