Mircea Doru Lesovici biografia


Mircea Doru Lesovici opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

LESOVICI MIRCEA DORU.

Critic literar, eseist.

S-a nascut la 7 mai 1955 in comuna Greci (Tulcea) si a decedat la 27 iulie 1998 in Iasi.

Este fiul lui Ion Lesovici si al Mariei (nascuta Lupascu), intelectuali.

A absolvit Liceul "Mircea cel Batrin" din Constanta (1974) si Facultatea de Litere (sectia Romana -Franceza) a Universitatii "Al. I. Cuza" din Iasi (1980).

Intre anii 1977-l989 a frecventat cenaclul "Junimea" de la Casa Pogor din lasi; ca student, in perioada 1978-l980, a fost redactor-sef al revistei "Dialog" a Universitatii "Al. I. Cuza".

Intre 1980 - 1998 a fost profesor de romana la Liceul "C. Brancusi" (pina in 1982) si apoi la Colegiul "C. Negruzzi" din Iasi. in perioada 1990-l992 a fost redactor la Editura "Junimea". in 1992 a devenit doctorand in literatura al Universitatii "Al. I. Cuza". A debutat publicistic in revista "Cronica" (1976).

Debut editorial postum, in 1999, cu studiul Ironia - ipostaze in poezia romana contemporana (Ed. Institutul European).

In acelasi an Editura Junimea ii tipareste volumul Restitutio. o selectie din articolele autorului.

A publicat peste 500 de articole de critica si istorie literara in revistele: "Convorbiri literare", "Cronica", "Dialog", "ContemporaniiI", "Luceafarul". "Amfiteatru", "Echinox", "Romania literara" s.a. Detine premiul pentru critica literara al revistei "Amfiteatru" (1979).

Au formulat opinii critice asupra cartilor autorului: Liviu Leonte (prefata la volum Ironia - ipostaze in poezia romana contemporana. Ed. Institutul European, 1999); Constantin Dram (prefata la volum Restitutio, Ed. Junimea, Iasi, 1999); Val. Condurache ("Convorbiri literare", "Evenimentul", "Monitorul", 1999); Dorian Obreja ("Evenimentul", 1999) s.a.

Referinte critice:


"Studiul [Ironia. Ipostaze in poezia romana contemporana| se
deschide cu un «scurt istoric (e.g. de tip comparativ) al conceptului de ironie», organizat pe mai multe paliere: de la radacinile sale antice pina la iluminism, de la ironia romantica la cea moderna si postmodema () Mai substantial este capitolul al doilea, dedicat logicii si stilisticii ironiei, cu un caracter marcat erudit, minutios sistematizat, nu lipsit de necesare delimitari critice () Cartea e o abordare masiva, consistenta a unui domeniu fluid si paradoxal prin excelenta, utila prin marea bogatie a informatiei in domeniu"
(Paul Cernat, "Observator cultural", nr. 5/2000)


"Comentariul este concentrat, tabloul de ansamblu se contureaza in concordanta cu punctul de vedere propus. Operatia nu e usoara, mai ales ca, intr-o prima etapa, ironia a fost cvasiabsenta in lirica de dupa al doilea razboi, pentru ca, ulterior, sa reapara si sa intre in programul asa-numitei «generatii '80». Criticul reliefeaza continuu interferentele, inrudirile in cadrul unei perioade care isi releva astfel unitatea, cu toata diversitatea formulelor artistice. ()
Bine si bogat fundamentat teoretic, favorizat de un comentariu critic circumscris obiectului, studiul se alatura lucrarilor de sinteza asupra liricii contemporane."
(Liviu Leonte, Prefata la voi. Ironia. Ipostaze in poezia romana contemporana. Ed. Institutul European. 1999)