Mircea Micu biografia

Mircea Micu




Mircea Micu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MICU Mircea, se naste la 31 ian. 1937, comuna Varsand, judetul Arad.

Poet si prozator.

Fiul lui Ioan Micu, ofiter, si al Ecaterinei (n. Handra). Urmeaza Scoala pedagogica din Arad (1952-l956), apoi Institutul pedagogic din Timisoara.

Redactor la Studioul de radioficare din Arad, prof. suplinitor la Scoala de surzi din Siria (1957-l967), functionar la Fondul Literar (1968-l972), apoi la Asoc. Scriitorilor din Bucuresti.

Debuteaza in Scrisul banatean (1955).

Debut editorial cu volum de poezii Izvorul (1962). Desi nu e un spirit ironic autentic, a dat, totusi, patru volum de parodii spirituale, in genere dupa contemporani: Dracul verde (1972), Parodii de la „a" la „i" (1975), Cetiti-le ziua (1976) si La munte si la mare (1980). Versuri pentru copii in: Soapte (1970), Memoria pergamentelor (1971), Tara de dor (1973).

A scris si o piesa de teatru. Avram lancu, reprezentata pe scena Teatrului National din Cluj-N.npoca (1978), publicata in . Autor al volum de poezii: Izvorul (1962), Frumusetile zilnice (1967), Noptile risipitorului (1969), Teama de oglinzi (1971), Vinatoarea de seara (1975), Murind pentru prima oara (1980), Cu inima in palma (1981), Poeme pentru Mama (1984), si al romanului Patima (1972), inclus alaturi de Umbra in Semnul sarpelui (1974). Proza in traditia slaviciana, cu o potentare a atmosferei si misterului.

Poezia lui Mircea Micu deriva, in esenta, din jubilatia ardeleneasca in fata teluricului, cenzurata insa printr-o asumare constienta a deziluziei, ceea ce duce la o manifestare lucida a sensibilitatii. Premiul Asoc. Scriitorilor din Bucuresti pe 1972,1975 si 1977.

Traditionale in formula, poeziile lui Mircea Micu sint trecute printr-o sensibilitate moderna, vizibila in obiectivarea reactiei si a sentimentului.

Ele se inrudesc indeaproape si cu viziunea blagiana a integrarii in noaptea primordiala

(„Cind vine seara ma despart de toti.
Cobor intr-un adinc fara de nume
pe unde umbla singuri prieteni morti
si-asculta mersul stelelor in lume")


si cu materialitatea viziunii din poezia lui Ioan Alexandru

(„In noaptea fara luna pasunile au rani;
spinari de cai curbate ca niste curcubeie")


dar si cu unele reprezentari fabuloase din poezia lui Pitut („Mesteceni cruzi, departe in solitara ruga/ crescind in cer, si-o casa cu hornul ca o pipa"). Poetul nu personalizeaza aceasta sensibilitate printr-o noua expresie poetica, ci prin asumarea ei lucida, prin temperarea extazului pina la deziluzie, ca in aceasta excelenta „fantezie despre uitare":

„O sa te uite carnea mea devreme
ca pe o batalie fara sens.
Eu nu iubesc decit acele lupte
pe care le cistigi pierzind imens.
Te va uita si ochiul bunaoara
cum uita trandafirul dupa ploi.
E nu cunosc decit acele clipe
care sporesc distanta dintre noi".


Tonul sentimental, care vine dintr-o nostalgie funciara, nu e deloc dezagreabil, fiindca acesta sugereaza o stare, nu un sentiment. Ceea ce defineste aceste poezii este incercarea de conciliere a implicarii cu detasarea; poetul nici nu combina modalitatile in genul poeziei-colaj, nici nu risca o afinitate precisa. Detasarea care se simte in spatele poeziilor sale nu e suficienta, dupa cum vocatia de a reprezenta pictural o stare launtrica nu sugereaza, intotdeauna, viziunea. Observatii asemanatoare pot fi facute si cu privire la Patima (1972), exceptional prin reprezentarea subtila a fabulosului real si a realului fabulos dintr-un tinut transilvan. O geografie amintind de proza slaviciana, mai enigmatica insa, personaje insolite (Batrina, Flender, Alimandru) si o morala spectaculoasa contureaza un spatiu de mare tensiune si mister.

Ca si poezia, romanul ramine interesant prin stiinta de a reda. Pentru Mircea Micu , inteligenta artistica se confunda adesea cu talentul.

OPERA:
Izvorul, versuri. Bucuresti, 1962;
Frumusetile zilnice, versuri. Bucuresti, 1967;
Noptile risipitorului, versuri. Bucuresti, 1969;
Soapte, Bucuresti. 1970;
Teama de oglinzi, versuri. Bucuresti, 1971;
Memoria pergamentelor. Bucuresti, 1971;
Dracul verde, parodii, lasi, 1972;
Patima, roman, Bucuresti, 1972 (alte ed.: 1978;
1989);
Tara de dor. Bucuresti, 1973;
Semnul sarpelui, roman, Bucuresti, 1974 (1978, sub titlul Patima);
Vinatoarea de seara, versuri, Bucuresti, 1975;
Parodii de la ..a" la „;
", parodii, Cluj-Napoca, 1975;
Cetiti-le ziua, parodii, Bucuresti, 1976;
intimplari cu scriitori, I-U, Bucuresti. 1979-l982;
La munte si la mare, parodii. Bucuresti, 1980;
Murind pentru prima oara, versuri, Bucuresti, 1980;
Avram lanvu, drama istorica in trei parti, Bucuresti, 1981;
Cu inima in palma, versuri. Bucuresti, 1981;
Secretul doamnei de zapada, povestiri. Bucuresti, 1984;
Poeme pentru Mama, Bucuresti, 1984;
intimplari cu scriitori si alte naluciri. Bucuresti, 1985;
Miere si fum. Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
N. Ciobanu, Critica in prima instanta, 1974;
G. Dimisianu, Valori actuale, 1974;
V. Felea. Sectiuni, 1974;
V. Ardeleanu, Opinii, 1975;
M. Ungheanu, Arhipeleag de semne, 1975;
V. Felea. Aspecte ale poeziei de azi, 1977;
M. lorgulescu, Scriitori..:, R Poanta. Radiografii, 1978;
G. Alboiu, in Flacara, nr. 28, 1979;
E. Manu, in Saptamina, nr. 444, 1979;
H. Zalis, in Contemporanul, nr. 42.1979;
H. Candroveanu, in Steaua, nr. 6, 1979;
G. Arion. in Flacara, nr. . 1980;
R.G. Teposu, in Romania literara, nr. . 1980;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 7, 1981;
T. Popescu, in Transilvania, nr. 6, 1981;
Mircea Popa, in Tribuna, nr. 7, 1981;
G. Alboiu, in Luceafarul, nr. 16,1982;
Tania Radu, in Flacara, nr. 5,1982;
M. Ungheanu, in Luceafarul, nr. 21, 1982;
idem, ibidem, nr. 2, 1983;
N. Barbu, in Cronica, nr. 40, 1984;
Tania Radu, in Flacara, nr. 31, 1984;
V. Felea, Aspecte ale poeziei de azi, 1984;
M. Ghitulescu, O panorama;
M. Ungheanu. in Luceafarul, nr. 26;
31, 1985;
Gh. Pitut, in Romania literara, nr. 7,1987.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani