Mircea Palaghiu biografia

Mircea Palaghiu




Mircea Palaghiu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PALAGHIU Mircea, se naste la 22 iun. 1932, comuna Andrieseni, judetul Iasi - moare in 1 nov. . Bucuresti.

Prozator.

Fiul lui Mihai Paiaghiu si al Emiliei (n.?).

Absolvent al Facultatii de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti (1960).

Profesor (si director) la Scoala generala din Homoriciu, comuna Izvoarele (jud. Prahova).

Debuteaza cu doua schite umoristice in Neuer Weg (1960).

Debut editorial cu volum de schite umoristice Orbit de prea multa dragoste (1972). Eram fericit in noaptea cu luna (povestiri, 1974), Sublima sora Camelia (roman, 1975), Arhipelagul Alexandru (roman, 1976), Petrecere la Mirmidon (roman, 1979, postum), La revedere Cassiopeea (roman, 1980, postum) sint compozitii umoristice, discret ironice, cu tentatia caricatuzarii personajelor, savuroase prin vocabular si descriptia comica a secventelor de viata, dar, in genere, lipsite de substanta.

Inca din cele zece povestiri din Orbit de prea multa dragoste (1972), Mircea Palaghiu se dovedeste un umorist blajin, cu o intelegere condescendenta a vicisitudinilor vietii si o viziune dominata de un iremediabil meliorism. Tentat sa caricaturizeze si sa ironizeze cu blindete, scriitorul nu condamna si nu-si desfiinteaza niciodata personajele, lasate sa se desfasoare in discursuri dominate de o verva usor fortata, monotona, dilatindu-se adeseori prin referinte si cilate din autori clasici.

Discutiile din cadrul familiei domnului Mirmidon, personajul central al acestor povestiri (emblematic pentru proza lui Mircea Palaghiu, data fiind si frecventa cu care revine in celelalte carti), sint revarsari de oratorie impenitenta in care prostia si savanllicul, lasitatea si curajul, orgoliul stupid si falsa modestie sint aduse in scena cu un zimbet ironic, lipsit de orice urma de exces moralizator. Umoristul inregistreaza cu predilectie stereotipia gesturilor cotidiene, platitudinea sententioasa a dupa-amiezilor dominate de „symposioane" anoste in care convivii se intrec in ridicole tirade filosofarde, sub privirea admiratoare a consoartelor ce croseteaza. Limbutia, suficienta, grandomania, sentimentalismul caracterizeaza si personajele din Eram fericit in noaptea cu luna (1974), povestirile imbinind umorul sec, „englezesc", cu absurdul modem. Mecanica, repetitiile, factori nivelatori ai personalitatii, sint sesizate cu acuitate intr-o povestire ca Toti sapte sarutam mina mamei, in care toti fratii veniti la aniversarea mamei poarta numele de Ion.

Un simplu apendice numeric le asigura individualitatea precara, redusa in cazul lui lori al doilea la un automatism de limbaj (, Jir-ar a naibii"), lipsa individualitatii ce prolifereaza in lant relevindu-se in cazul copiilor lui Ion al patrulea ce se dovedesc marionete perfecte, produse ale unei educatii ce confunda pedagogia cu dresajul. Destramarea personalitatii, datorita deformarii profesionale, e surprinsa in cazul profesorului Bogdan din Spre Atena cu vasul de agrement, personaj ce explica orice potrivit metodologiei structuraliste, in virtutea careia „afectul numit iubire" descompus in „semnificat" si „semnificam" se dovedeste un „monem", operatie analitica ce provoaca extaze doamnelor Lidia si Mara, fericite sa constate ca „pirdalnica de iubire" reprezinta ceva mai subtil decit stiau ele. Gustul pentru spectacolul gratuit, pentru personajele marcate de automatisme este dominant in romanul de o anume lejeritate comica Petrecere la Mirmidon (1979). Siluete vag conturate, reduse la o singura trasatura, apar si in romanul La revedere Cassiopeea (1980), avind in centru acelasi personaj. Mirmidon, ajuns profesor la Sapte Mori, unde preda cetatenilor regula de intelegere a „formulei de aur a frumusetii". Amenintat de platitudini publicistice se arata si Arhipelagul Alexandru (1976), amintind tehnica anchetelor sociale televizate, romanul avind in centrul interesului epic surprinderea starii de trecere de la copilarie la adolescenta a elevului Alexandru Chivi, victima unei familii dezbinate.

Mai interesant e romanul Sublima Sora Camelia (1975), avind ca protagonist pe acelasi Mirmidon, aici profesor in satul Magura, ins romantios si himeric, asiduu cititor al lui Platon. Povestea de dragoste, a carei eroina este Sora Camelia, este livrata cititorului ca reala, abia in finalul cartii dovedindu-se inventata de imaginatia infiebintata a tinarului Mirmidon. Peste tot voluntara Sora Camelia, invatatoarea din Vilcele, da peste oameni plini de solicitudine, persoane nebirocratice, ostile inchistarilor de orice fel, ceea ce justifica exclamatia ei, cind alearga cu motocicleta peste hirtoapele satului: „E o fericire sa traiesti in locul acesta, adica in cadrul naturii". Doar in final lumea aceasta de fiinte exemplare se dovedeste, ca si eroina, imaginara. Dominate de optimism, de umor si de o ironie uneori abia sesizabila, nivelul prozelor lui Mircea Palaghiu nu depaseste decit rareori verva si dezinvoltura jurnalistica.

OPERA:
Orbit de prea multa dragoste, proza scurta. Bucuresti, 1972;
Eram fericit in noaptea cu luna, povestiri. Bucuresti, 1974;
Sublima sora Camelia, roman. Bucuresti, 1975;
Arhipelagul Alexandru, roman. Bucuresti, 1976;
Petrecere la Mirmidon, roman. Bucuresti, 1979;
La revedere Cassiopeea, roman. Bucuresti, 1980.


REFERINTE CRITICE:
G. Muntean, in Romania literara, nr. 36, 1972;
Magda Ursache, in Cronica, nr. 47, 1973;
M. Iorgulescu, in Luceafarul, nr. 39, 1973;
N. Baltag, ibidem, nr. 23, 1974;
FI. Faifer, in Cronica, nr. 1, 1974;
V.F. Mihaiescu, in Luceafarul, nr. 17, 1976;
V. Atanasiu, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1976;
S. Titel, in Romania literara, nr. 3, 1976;
idem. Pasiunea lecturii, 1976.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani