Mircea Serbanescu biografia

Mircea Serbanescu




Mircea Serbanescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SERBANESCU Mircea, se naste la 14 oct. 1919, Cernauti.

Prozator.

Fiul lui Petre Serbanescu, inspector vamal, si al Corneliei (n. Popescu).

A urmat scoala primara si doua clase de liceu la Turnu Severin (1924-l930); alte doua clase de liceu la Craiova (1930-l932); Liceul „C. D. Loga" din Timisoara (1933-l935); Liceul Economic din Timisoara (1935-l938); studii neterminate la Acad. Comerciala din Bucuresti (1938-l942). Stabilit in Timisoara, lucreaza ca redactor la ziarele: Romanul (1945), Faclia (1945-l948), Drapelul rosu (1948-l950). Din 1951, este secretar al filialei Uniunii Scriitorilor din Timisoara si, apoi, al Asoc. Scriitorilor din Timisoara. A debutat in 1937 cu proza scurta in revista Colt de tara din Timisoara. Colaboreaza ulterior la revista Colt de tara, Fruncea, Romanul, Faclia, Scrisul banatean. Orizont, Romania literara etc.

Debuteaza editorial, tot in 1937, cu volum de schite Cadavrul ambulant, publicind apoi povestirea Prea tirziu (1942). In perioada proletcultista, adera la realismul socialist in volum Biruinta (1953), Ratacire (1955), Pretul tacerii (1957), O fata din cele multe (1958). Urmeaza o lunga serie de carti pentru tineret si copii: Pagini pentru ochii limpezi (1965), Aventura in lumea albastra (1967), Privind cinematografic (1970), Misterioasa Sirena (1972), Ghiozdanul cu surprize (1977), Povesti din degetar (1978), Stapinul soarelui (1982), Fata din tren (1984), Fintina cu apa vie (1985), O ardere totala (1988). Se remarca incercarile de roman Mircea SerbanescuF. (Uluitoarea transmigratie, 1968) si roman psihologic: Cerc si dragoste si Descoperirea de sine (1973).

Debutant precoce in literatura - la 18 ani - Mircea Serbanescu face parte din generatia razboiului. Adaptindu-se noului regim instaurat dupa 1944, va adera fara rezerve la formula realismului socialist Creatia sa din anii '50 este impregnata de maniheismul epocii proletcultiste, mistificind realitatea si impartind automat personajele in pozitive sau negative in functie de originea sociala.

Conflictele inchipuite sint rezolvate in spirit basmic prin victoria eroului comunist. Universul preferat e reprezentat de mediul muncitoresc, cel cunoscut: din Timisoara sau Resita. Maistrul Anton Parva - din nuvela Biruinta, 1953 - este trimis cu echipa sa de la Fabrica Metalurgica din Timisoara sa consolideze un atelier mecanic ajuns in paragina. El reuseste, in scurt timp, sa dejoace „actiunile dusmanoase" ale contabilului sef Nicolau si ale inginerului Grozdea, exponentii vechii mentalitati. in romanul de oarecare succes in epoca - rescris la maturitate - O fata din cele multe (1958), personajul principal este o tinara servitoare - inrudita cu Ana Rosculet din nuvela omonima a lui M. Preda - care ajunge curind sudor-sef. Este recreata aici atmosfera cezarpetresciana a tirgului de provincie care suporta, insa, transformari radicale in momentul deschiderii santierului pentru construirea unei filaturi.

Schematismul conflictual este aproape depasit intr-un roman ce se vrea de analiza psihologica, Cerc si dragoste (1973). Din perspectiva conventionala a naratorului omniscient este reconstituita drama morala si sociala a unei fete de la tara sedusa de un tinar iresponsabil. Dumitra, „o femeie abia iesita din copilarie", se aventureaza cu pruncul rezultat din iubirea efemera in cautarea tatalui nerecunoscator intr-un oras metalurgic. Modalitatea constructiei epice este a rememorarii, altemind prezentul inconsistent cu trecutul mai bogat in evenimente (uzind, fara convingere, si de tehnica monologului interior in capitolul VIII). imbolnavindu-se de gripa, femeia matura, imobilizata intr-un fotoliu -protejata de „cei doi barbati din viata ei", Costan si fiul Emil - retraieste momentele cautarii si implinirii destinului marcat de esecul in dragoste. Laitmotivele stravezii ale naratiunii sint darul (cel suprem fiind copilul nascut) si recunoasterea lui de catre semeni. Simbolul titular devine transparent pe masura ce amintirile se incheaga in jurul semnificatiei impusa de autoritatea auctoriala. Cercul desemneaza caminul conjugal in a carui intimitate femeia se izolase de lumea „vibranta" a otelarilor. Dar eroina reuseste in final sa depaseasca limitele cercului, reintegrindu-se in „ritmurile orasului" prin „efortul de a renaste din propria cenusa". Reminiscente ale realismului mecanicist sint detectabile si in proza din ultimii ani a lui Mircea Serbanescu, dar nu i se poate contesta prozatorului aptitudinea de mestesugar invederata prin stiinta constructiei epice facile, dupa principii conservatoare. inclinatia spre melodrama, tendinta didactico-moralista si patetismul povestirii devin trasaturi pregnante ale unei proze de analiza in sens explicit.

OPERA:
Cadavrul ambulant, schite, Bucuresti, 1937;
Prea tirziu, povestire, Timisoara, 1942;
Biruinta, nuvela, Bucuresti, 1953;
Ratacire, nuvela. Bucuresti, 1955;
Pretul tacerii, Bucuresti, 1957;
O fata din cele multe, roman, Bucuresti, 1958;
Timisoara, Bucuresti, 1961;
Pagini pentru ochii limpezi, povestiri pentru copii, Bucuresti, 1965;
Aventura in lumea albastra, povestiri pentru copii, Bucuresti, 1967;
Uluitoarea transmigratie, roman, Bucuresti, 1968;
Privind cinematografic, povestiri pentru copii, Timisoara, 1970;
Misterioasa Sirena, povestiri pentru copii, Bucuresti, 1972;
Cerc si dragoste, roman. Timisoara, 1973;
Descoperirea de sine, roman, Timisoara, 1973;
Ghiozdanul cu surprize, povestiri pentru copii, Bucuresti, 1977;
Povesti din degetar, povestiri pentru copii, Timisoara, 1978;
Stapinul soarelui, povestiri pentru copii, Timisoara, 1982;
Fata din tren, povestiri pentru copii. Bucuresti, 1984;
Fintina cu apa vie, povestiri pentru copii, Timisoara, 1985;
O ardere totala. Bucuresti, !


REFERINTE CRITICE:
M. Gafita, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1953;
N. Ciobanu, in Scrisul banatean, nr. 11, 1957;
Al. Sandulescu, in Gazeta literara, nr. 40, 1958;
M. Tomus, in Tribuna, nr. 46, 1958;
G. Dimisianu, in Gazeta literara, nr. 50,1961;
S. Damian, Directii si tendinte in proza noua, 1964;
N. Tirioi, in Orizont, nr. 6, 1965;
idem. Generatii, 1968;
H. Tugui, in Convorbiri literare, nr. 2, 1971;
M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 12, 1971;
V. Condurache, in Convorbiri literare, nr. 10, 1973;
Al. Jebeleanu, in Pentru patrie, nr. 11, 1973;
I. Th. Ilea, Marturisirile unui anonim, 1974;
Stela Mirel, in Orizont, nr. 43, 1984.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani