Mircea Sintimbreanu biografia

Mircea Sintimbreanu




Mircea Sintimbreanu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SINTIMBREANU Mircea, se naste la 7 ian. 1926, comuna Baita, judetul Hunedoara - moare in 19/20 aug. 1999, Bucuresti.

Prozator.

Fiul minerului Gheorghe Sintimbreanu si al Letitiei (n. Ardean).

Scoala primara la Ghelar, Vetel si Lesnic (193l-l935), apoi Liceul ortodox roman „Avram Iancu" din Brad (1935-l943). Urmeaza, la Bucuresti, Facultatea de Drept (1943-l947) si Facultatea de Filosofie (1944-l951). Asistent univ. (1949-l951), prof. de liceu (195l-l966), sef de comisie la Consiliul National al Pionierilor (1966-l969), director al Editurii Albatros (1969-l970), director general al Centrului national al cinematografiei (1969-l972), director in Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste (1972-l974).

Din 1974 din nou director al Editurii Albatros. Secretar al Sectiei de literatura pentru copii si tineret din cadrul Uniunii Scriitorilor (din 1970).

Debuteaza cu art. si proze scurte la Radio si in presa (1951), iar editorial cu volum de schite Cu si fara ghiozdan (1956). Cele mai multe din volum sale de schite si povestiri investigheaza lumea pionierilor si scolarilor: Sub lupa (1957), Micii nostri prieteni (1958), La telefon telefonul! (1961), 32 de premianti (1962), Baietelul de hirtie (1963), Extemporale si alte lucrari scrise (1963), Linga groapa cu furnici (1964), Recreatia mare (1965; ed. II, 1973; Premiul Asoc. Scriitorilor din Bucuresti), Eu eram zina (1965), Caramele cu piper (1966), Elefanti in rochite (1966), Sa stam de vorba fara catalog (1967). Schite vesele (1969), Melcul mincinos (1972) Aducatorului multumiri (1976), Mama mamutilor mahmuri (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor), Gulliver in tara chiticilor (1983).

O antologie din aceste volum ofera Recreatia mare (1965), cea mai populara lucrare a lui Mircea Sintimbreanu, reeditata de mai multe ori. Autor al unor piese de teatru pentru papusi. A tradus (literatura pentru copii) din Gianni Rodari (in colab. cu I. Barta) si L. Geraskina (in colab. cu E. Nita). Eseuri pentru adolescenti in Viitorule, cind te-ai nascut? (1977). Colaboreaza la Luminita, Cravata rosie. Cutezatorii, Contemporanul, Scinteia, Radio si Tv etc.

Consacrindu-se in exclusivitate literaturii pentru copii si tineret, Mircea Sintimbreanu a inteles sa-si asume aceasta misiune pe doua planuri distincte: unul al creatiei propriu-zise, al doilea vizind incurajarea si promovarea talentelor tinere, ca director al Editurii Albatros si secretar al sectiei de literatura pentru copii si tineret din cadrul Uniunii Scriitorilor.

Scrisul sau are de infruntat nu putine rezerve, obstacole si prejudecati, datorate indeosebi unei mentalitati care exclude din domeniul literaturii operele straine de problemele „grave si obsedante", de intrebarile ultime ale existentei. in opinia lui Mircea Sintimbreanu, literatura de acest gen va deveni „ea insasi abia atunci cind va inceta sa fie gindita concomitent si pentru copii si pentru matusile lor, cind se va elibera de aceasta dubla suzeranitate". Cele mai multe din volumele sale, alcatuite numai din schite si povestiri si bazate adesea pe reluarea succesiva, fara modificari, a unor titluri din cartile anterioare, au ca obiect de investigatie lumea pionierilor si scolarilor, pina la virsta de 10-l2 ani, viata clasei, cu bucuriile si micile ei drame.

Recreatia mare (1965) imparte „eroii" in doua categorii: pozitivi si negativi. Primii sint harnici, premianti, cu simtul datoriei fata de cei batrini, participanti entuziasti la „tigaizarea" oilor, plantatul pomilor fructiferi, curatirea pomilor de omizi, ingrijirea legumelor de pe lotul scolar, stringerea spicelor din jurul combinei etc. Alaturi de ei intilnim galeria corigentilor, chiulangiilor, tocilarilor, a indisciplinatilor care soptesc, copiaza, deranjeaza lectia, distrug natura sau avutul obstesc, isi poreclesc colegii sau isi mint parintii.

Prezentate pe un ton serios sau parodic, schitele sint inviorate de dialogul alert, de spontaneitatea replicilor, de comicul rezultat din contradictiile existente intre intentiile micilor eroi si sansele lor, limitate, de realizare. Darul observatiei psihologice, limbajul plastic sau metaforic, capacitatea de intelegere a specificului virstei reliefeaza o vadita vocatie de povestitor. Desi intentia educativa a acestor scrieri e in afara discutiei, fiind exprimata adesea explicit („consider pe scriitor un profesor cu catedra republicana"), ea este foarte departe de registrul moralizator, in fond, Mircea Sintimbreanu aduce un vibrant elogiu copilariei, acel „teritoriu vrajit de care nu ne lasam deposedati pina la ultima suflare". Anticipate de „convorbirile si cartile postale" din Sa stam de vorba fara catalog (1967), eseurile cuprinse in Viitorule, cind te-ai nascut) (1977) surprind mutatiile produse in sufletul si constiinta generatiilor tinere, imprumutind in acest sens procedee ale prozei, ale reportajului si, desigur, ale poeziei.

OPERA:
Cu si fara ghiozdan. Bucuresti, 1956;
Sub lupa, Bucuresti, 1957;
Micii nostri prieteni. Bucuresti, 1958;
La telefon telefonul!, Bucuresti, 1961;
32 de premianti. Bucuresti, 1962;
Baietelul de hirtie. Bucuresti, 1963;
Extemporale si alte lucrari scrise. Bucuresti, 1963;
Linga groapa cu furnici. Bucuresti, 1964;
Recreatia mare, Bucuresti, 1965 (ed. II, revazuta si adaugita, ilustratii de Iurie Darie, 1973;
ed. IV adaugita, 1987);
Eu eram zlna. Bucuresti, 1965;
Caramele cu piper. Bucuresti, 1966;
Elefanti in rochite. Bucuresti, 1966;
Sa stam de vorba fara catalog (Convorbiri si carti postale), Bucuresti, 1967 (ed. III, revazuta si completata, 1981);
Schite vesele, Bucuresti, 1969;
Melcul mincinos, Bucuresti, 1972;
Aducatorului multumiri. Bucuresti, 1976;
Viitorule, cind te-ai nascut?. Bucuresti, 1977;
Mama mamutilor mahmuri. Bucuresti, . Traduceri: Gianni Rodari, Aventurile lui Cepelica, in romaneste de ~ si I. Barta, Bucuresti, 1957;
L. Geraskina, in tara lectiilor neinvatate, basm, in romaneste de ~ si E. Nita, Bucuresti, 1975.


REFERINTE CRITICE:
I. Roman, in Gazeta literara, nr. 4, 1957;
L. Olteanu, in Luceafarul, nr. 8, 1960;
H. Candroveanu, in Tribuna scolii, nr. 130, 19.74;
S. Stefan, in Tribuna, nr. 26, 1977;
M. Vaida, in Tribuna, nr. 27,1977;
A. Silvestri, in Romania literara, nr. 30, 1977;
A. Popovici, in Romania literara, nr. 37, 1977;
R. A. Roman, in Romania literara, nr. 38, 1977;
F. Neagu, in Luceafarul, nr. 45, 1978;
D. Rebreanu, in Tribuna, nr. 22, 1979;
G. Arion, in Flacara, nr. 10, 1980;
D. Rachici, in Romania literara, nr. 38, 1981;
C. Sorescu, in Saptamina, nr. 575, 1981;
V. Cutitaru, in Convorbiri literare, nr. 2, 1981;
idem, Spatii, 1981;
H. Candroveanu, in Contemporanul, nr. 14, 1983;
Z. Sangeorzan, in Cronica, nr. 22,1984.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani