Mlrcea Scarlat biografia




Mlrcea Scarlat opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SCARLAT MlRCEA.
Critic si istoric literar, eseist.

S-a nascut la 1 aprilie . in comuna Cervenia (Teleorman) si a decedat la 17 decembrie 1987, in Bucuresti.

Dupa studiile liceale terminate la Alexandria, a absolvit in 1975 Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, sectia Limba si literatura romana -Limba si literatura franceza.

Debuteaza publicistic in 1974 in numarul 10 al revistei "Amfiteatru" din Bucuresti cu un eseu despre poezia lui Ion Barbu intitulat Integrarea poetica.

Debutul editorial are loc in 1976 cu volumul Introducere in opera lui Miron Costin publicat la Editura Mincrva din Bucuresti.

Colaboreaza cu articole, cronici literare, eseuri si studii la revistele: "Amfiteatru", "Romania literara", "Contemporanul", "Convorbiri literare", "Viata Romaneasca", "Dialog", "Secolul 20", "Orizont", "Filatclia" s.a. Dupa debut, publica volumele: Ion Barbu - poezie si deziderat (Ed. Albatros, 1981); Istoria poeziei romanesti (Ed. Minerva, volum I, 1982; volum II, 1984; volum III, 1986; volum IV [postum], 1990); Introducere in opera lui Cezar Bolliac (Ed. Minerva, 1985); George Bacovia - nuantari (Ed. Cartea Romaneasca, 1987); Posteritatea lui Creanga (Ed. Cartea Romaneasca [postum], 1990).

A colaborat la alcatuirea Dictionarului Scriitorilor Romani, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi si Aurel Sasu (Ed. Fundatiei Culturale Romane, volum I, 1995; volum II, 1998) si la Dictionarul esential al scriitorilor romani, aceiasi coordonatori (Ed. Albatros, 2000). Este prezent in antologia Competitia continua. Generatia '80 in texte teoretice alcatuita de Gheorghe Craciun (Ed. Vlasie, 1994; editia a 1l-a, Ed. Paralela 45, 1998). in perioada 1983-l987 a fost redactor responsabil al "Almanahului Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti". A ingrijit diferite editii si este autorul a numeroase prefete, in anul 1980 a fost bursier "Herder" la Viena.

Asupra scrierilor autorului au formulat opinii critice: Nicolae Manolescu ("Romania literara"); Ion Bogdan Lefter - Ipostaze ale modernitatii ("Contemporanul", nr. 17/1982), Portretul criticului tinar ("Viata studenteasca", nr. 30 si 31/1982) si Istoria poeziei romanesti ("Romania literara", nr. 10/1985); Mircea Mihaies - Istorie literara in blue-jeans ("Orizont", nr. 7/1983); Radu Saplacan - Prin poezia romaneasca, fara toiagul lui Aron ("Astra", nr. 2/febr. 1987); Nicolae Manolescu - Cultul muncii si al valorii ("Romania literara", nr. 52/24 decembrie 1987); Constantin Harlav -inceputul si sfirsitul ("Interval", nr. 4-5/1990); Radu G. Teposu (in volum Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993); Cornel Regman (in volum Dinspre "Cercul Literar" spre "Optzecisti", Ed. Cartea Romaneasca, 1997) s.a.

Referinte critice:


"Didactic in perspectiva adoptata, criticul a ajuns si la un bun echilibru al didacticismului stilistic. Se exprima mai sobru, urmarind cit de operativa transmitere a informatiei culese pentru fiecare moment inventariat. Un vast inventar tinde sa devina - la urma urmei - Istoria poeziei: de autori si, in cazul celor mai importanti, de teme si directii de creatie. Mai putin spectaculoasa decit un eseu dezvoltind cine stie ce idee novatoare, inregistrarea cvasitotalitatii stihuitorilor autohtoni pare sa duca la constituirea unei necesare enciclopedii a poeziei romanesti. Mai degraba rezumativa decit interpretativa, ca orice enciclopedie. O sinteza - intr-un cuvint: - «factologica»."
(Ion Bogdan Lefter, "Romania literara", nr. 10/1985)

"Propunind in fond o contemporaneizare a valorilor poeziei noastre din toate timpurile, Mircea Scarlat investigheaza cu predilectie marile momente -poetii Vacaresti, pasoptistii, avangarda etc. - si marile personalitati -Eminescu, Bacovia, Blaga, Barbu, Arghezi - propunind o lectura coerenta si ordonata. Capitolele sint alcatuite din dezvoltarile firesti ale cadrului propus initial, inaintind prin materia analizata in mod normal, fara mari surprize. () Cu abilitate si minutie de ceasornicar, Mircea Scarlat este mereu aplecat asupra intregului «mecanism» scriind in fond un interesant si variat orchestrat «roman» al poeziei romanesti."
(Radu Saplacan, "Astra", nr. 2/febr. 1987)

"La 36 de ani, Mircea Scarlat avea deja o opera si promitea sa o sporeasca. Particularitatea cea mai de seama in cazul acestui tinar critic -disparut, vai, inainte de a se desprinde de numele lui respectiva eticheta - era chiar modul in care si-a luat in serios de la inceput menirea pe aceasta lume. Muncitor, ambitios, tenace, cum nu sint multi in generatia lui, a asezat scrisul mai presus de orice. () Remarcabila este intinderea curiozitatii literare a lui Mircea Scarlat. Nici un alt critic din generatia lui nu a incercat sa cuprinda mai multe epoci, sa se familiarizeze cu scriitori mai diversi, sa inteleaga opere mai eterogene ca formula."
(Nicolae Manolescu, "Romania literara", nr. 52/24 decembrie 1987)

"cartea [Posteritatea lui Creanga] poate fi citita in chip de breviar de uz personal al unui segment semnificativ de istorie a criticii literare romanesti, dar si ca un foarte util dosar critic al unei probleme, al unui «subiect 'clasic' de exegeza»: intelegerea si interpretarea, de-a lungul unui secol de lecturi succesive, a unei opere clasice a literaturii romane. Din orice unghi am privi-o. Posteritatea lui Creanga are nota ei de interes si de spectaculos. Mai intii, pentru ca «breviarul» de care vorbeam nu este doar un inventar de opinii critice, un conspect extins, ci o relatare relativ complexa despre nasterea si viata / metamorfozele, nu totdeauna previzibile, ale unor idei critice; e, adica, «o istorie aplicata a criticii literare romanesti». Apoi pentru ca relatarea este vie si flexibila, ironica unde e cazul, sobra la locul potrivit si animata de o unda de umor."
(Constantin Harlav, "Interval", nr. 4-5/1990)

"Un critic cel putin paradoxal este Mircea Scarlat. Toate proiectele sale () se sprijina pe o vointa excesiva de claritate, insa, in abnegatia demonstratiei, el lasa nu o data pe dinafara idei pretioase pe care doar le tatoneaza, le sugereaza. Teza propriu-zisa o inabusa adesea in informatie abundenta, pe care o scormoneste cu scrupul si voluptate, incit cartile sale trebuie citite in oglinda: in spatele argumentatiei simandicoase, sugestiile inteligente si observatiile pertinente, umilite parca de eruditie, asteapta sa vada libertatea asociatiilor. El insusi are despre sine o imagine nitel deformata, socotindu-se mai mult un practician si aproape deloc un teoretician al istoriei literare. () Istoria poeziei romanesti () scoate la iveala profilul exact al exegetului: mai degraba spirit reflexiv decit artist, caci sugestia trece repede spre idee, Mircea Scarlat e, in acelasi sens, mai mult istoriograf decit istoric literar posedat de efuziuni artistice, intrucit textul propriu-zis sta mereu in umbra conceptului, a doctrinei, a manifestului teoretic. O istorie a poeziei fara poe(i, a numit-o un critic ironic. O istorie a conventiilor poetice, o considera autorul insusi. () Istoria poeziei romanesti () e o carte temeinica si folositoare din care vom invata nu atit cum sa-i citim pe poeti, cit cum a evoluat poezia noastra de-a lungul vremii. Spiritul teoretic al autorului se hraneste din claritatea judecatilor precum o nimfa din propriu-i invelis."
(Radu G. Teposu, in voi. Istoria tragica & grotesca a intunecatului deceniu literar noua, Ed. Eminescu, 1993)

"Lectura cartii lui Mircea Scarlat [Posteritatea lui Creanga] confirma ca foarte tinarul pe atunci critic detinea inca de la primele sale lucrari acea calitate de pret care e independenta de gindire, capacitatea de a rezista sirenelor care in critica sint opiniile constituite. Asociate unei expresii libere, neincatusata in formele greoaie ale scientismului de diverse orientari, () judecatile criticului isi sporesc puterile si prin recurgeri la sursele ironiei. () studiul lui Mircea Scarlat e si o incercare de aplicatie deontologica, prin aceea ca propune si chiar realizeaza o stratificare minutioasa a meritelor in intelegerea () originalitatii scriitorului."
(Cornel Regman, in voi. Dinspre "Cercul Literar" spre "Optzecisti",
Ed. Cartea Romaneasca, 1997)











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani