Moses Gaster biografia

Moses Gaster




Moses Gaster opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GASTER Moses, se naste la 17 sept. 1856, Bucuresti - moare in 5 mart. 1939, Appleton, Berkshire (Marea Britanie).
Istoric literar si folclorist.

Fiul lui Abraham Emanuel Gaster, secretar, consul si insarcinat cu afaceri al Olandei la Bucuresti, si al Finei Judith (n. Rubinstein), din familia pianistului american Arthur Rubinstein.

Dintr-o familie avuta, Moses Gaster invata mai intii acasa, cu prof. particular, apoi la o scoala primara evreiasca (unde il atrageau mai cu seama legendele biblice, acestea constituind, cum insusi scria, „primul impuls cane studiile mele folclorice") si, la noua sau zece ani, la o scoala elementara romaneasca; studii secundare la Gimnaziul „Gh. Lazar" (1867-l871) si la Liceul „Matei Basarab", diploma de bacalaureat fiindu-i in-minata de Univ. din Bucuresti (1873). Studii superioare in Germania (din 1873). la Breslau, la Jiidisch theologisches Seminar (Ib. semitice si teologie) si la Univ. (Ib. romanice).

Doctor in filosofie al Univ. din Leipzig cu o teza de fonetica romaneasca, sustinuta cu prof. Gustav Grdber (1877) si publicata in Zeitschrift fur romanische Pliilologie (1878). Diploma de rabin si predicator (1881).

Debuteaza in revista Columna lui Traiau, cu art. Citeva rectificari la etimologiile grece, turce si maghiare ale lui Rossler (1876). Prelegeri de literatura romana si mitologie comparata la Facultatea de Litere a Univ. din Bucuresti (188l-l885), la care asista T. Maiorescu si B. P. Hasdeu. Frecventeaza cenaclul Junimea, unde citeste o buna parte din viitoarea lucrare Literatura populara romana (1883), precum si cercurile literare ale lui Take Ionescu, I. Haimann si I.I. Rosea, pe care se straduieste sa-l impuna ca autor dramatic. Are propriul cerc literar, la care vin P. Ispirescu, Gr. Tocilescu, L. Saineanu, fratii Schwarzfeld, M. Brociner, I. Bettelheim, I.I. Rosea. Patroneaza, alaturi de B. P. Hasdeu, inceputurile stiintifice ale lui Saineanu si o-fera indrumari pretioase lui Ispirescu, D. Stancescu, P. V. Nasturel, Gr. Moses Gaster Tocilescu. Munca de redactie la Revista pentru istorie, arheologie si filologie si la Revista literara. Inspector scolar (1881); membru al Soc. Ateneul Roman (1885).

Conferentiaza la Ateneul Roman despre Apocrifele in literatura romana (1884) si despre Originea alfabetului si ortografia romana (1885) si la Soc. Geografica Romana despre Nomenclatura topica a judetului Vilcea (1885), ocazie cu care ia in deridere, in prezenta regelui, etimologiile date de D. A. Sturdza, unul dintre puternicii zilei, toponimelor Caracal si Turnu Severin. Corelat cu activitatea desfasurata de Moses Gaster in directia emanciparii coreligionarilor sai, incidentul avea sa contribuie la expulzarea sa din tara (1885). Se stabileste la Londra, asteptind revocarea decretului de expulzare, dat abia in . astfel ca ramine pentru intreaga viata in Capitala britanica, unde este numit rabin-sef al comunitatii evreiesti de rit spaniol (1887). Tine prelegeri la Univ. din Oxford (1886; 1894). Membru in consiliu (din 1889), presedinte (1907-l908), apoi vicepresedinte perpetuu la The Folklore Society din Londra; vicepresedinte la The Royal Asiatic Society (1926); membru in The Royal Society of Literature (1930); presedinte al Soc. Quest (1931) etc. Vine des in tara, o data ca invitat oficial (1921), cind tine conferinte in Bucuresti, Oradea, Cluj, Timisoara, Valenii de Munte. Apara, in presa britanica, interesele nationale ale Romaniei. Membru de onoare al Acad. (1929). in 1936, la sugestia lui Nicolae Titulescu, doneaza Acad. Romane, prin mijlocirea lui D. N. Ciotori, col. sa de carti rare si ins. romanesti vechi. Medalia Bene Merenti clasa II (1881) si clasai (1891; 1924). Membru al Ordinului Coroana Romaniei, cu gradul de Comandor (1921) si Mare Ofiter al Coroanei Romaniei (1930). Un volum omagial, Gaster Anniversary Volume, a fost publicat la Londra in .

A colaborat la zeci de publicatii din tara si strainatate. Bibliografia operei sale cuprinde aproape trei sule de titluri, ilustrind toate domeniile in care a activat: cultura ebraica veche, lingvisticasi filologie, literatura romana veche, literatura populara. Pentru domeniul romanesc, Moses Gaster este, mai presus de toate, un erudit istoric literar, „care s-a lansat totusi in teorii folclorice indraznete".

Preocupat la inceput de cercetari lingvistice si filologice pe care le trimite spre publicare lui B. P. Hasdeu si Gustav Grober. Moses Gaster isi dezvaluie autentica vocatie de comparatist inca in perioada studiilor de la Breslau, cind se lasa atras si de teoria fratilor Gri mm despre originea mitologica a basmelor populare, dupa cum o atesta prima sa contributie folclorica: A propus de articolul dlui P. Ispirescu „Basme romane si basme franceze " (1877). Pe masura ce se adinceste in studii ebraice, Moses Gaster abandoneaza teoria fratilor Grimm, preluind teoria indianista a lui Benfey, careia ii adauga citeva note personale. Schimbarea de optica se remarca in recenzia sa la editia lui P. Ispirescu (1882), dar trebuie sa se fi petrecut mai inainte, de vreme ce apare raspicat formulata in Literatura populara romana (1883), elaborata partial in perioada studiilor universitare. intors acasa, o citeste,in parte, lasedintele Junimii,in prezenta lui B. P. Hasdeu. care ii aduce unele completari de ordinul informatiei. La aparitie, cartea este bine primita in tara si strainatate, mai cu seama in cercurile romanistilor, care o recenzeaza elogios (Kristoffer Nyrop, Emile Pi-cot, Rudow).

Academia Romana o respinge insa de la premiere, in baza raportului nefavorabil al episcopului Melchisedec Stefanescu, pe motiv ca „este plina de erori gramaticale si de limba". Adoptind o metodologie proprie, aceea de „a grupa si a studia intreaga literatura populara a unui popor, mai cu seama dupa izvoarele ei si in legatura cu literatura altor popoare", Moses Gaster pune la contributie un numar de manuscrise (circa saizeci, in evaluarea lui Sai-neanu), apartinind literaturii estetice, etice si religioase, nu intotdeauna judicios repartizate, carora le stabileste provenienta si „partile constitutive", insistind excesiv si exclusivist asupra originii folclorului in literatura populara scrisa, a basmelor populare in special. Atare origine, „in novele si povestiri", ar explica virsta relativ recenta a basmelor, precum si marea asemanare a variantelor la diferite popoare. Problema circulatiei pe arii largi a textelor populare a constituit preocuparea de baza a lui Moses Gaster si dupa stabilirea sa in Anglia. La Universitatea din Oxford, unde a fost numit cu ajutorul lui Max Miiller. la recomandarea lui Moses Gaster Ascoli si Frantz Miklosich (1886), tine prelegeri savante despre „influenta literaturii bizantine asupra celei slavone si influenta lor conjugata asupra literaturii romane si universale", audiate de insusi Max Miiller, aparute sub titlul llchester Lectures on Greeko-Slavo-nic Literature and its Selations to the Folklore of Europe during the Middle Ages (1887). fara ca editorul sa accepte vreo contributie baneasca din partea autorului. Tot pe atunci, ca membru al Societatii de Folclor, Moses Gaster isi expune din nou teoria despre originea literara a basmelor populare, mai intii in comunicarea The Modern Origin of Fairy Tales (1887), apoi si in prezentarea sa la citeva povesti secuiesti aparuta in revista Folklore (1893), ca si in ampla introducere la prima sa antologie englezeasca de povesti romanesti, Rumanian Bird and Beast Sto-ries (1915) etc. Folcloristii englezi privesc cu neincredere teoria lui Moses Gaster, dar il aleg presedinte al Societatii, in beneficiul careia va rosti doua adresari prezidentiale si va contribui la publicatia acesteia cu nu mai putin de treizeci de lucrari, precum si cu numeroase recenzii la carti asupra culturii semitice si est-europene.

Dincolo de importanta lor teoretica si metodologica, lucrarile sale au contribuit la popularizarea in strainatate a literaturii si folclorului romanesc, scop in care colaboreaza si la enciclopediile englezesti (EncyclopaediaBriianni-ca, New Gresham Encyclopedia si Encyclo-paedia, of Educalion), publica inca un volum de povesti romanesti (Children 's Sloriesfrom Rumanian Legends and Fairy Tales, 1922), tine numeroase conferinte si participa Ia expozitii romanesti, oferind, spre a fi expuse, piese din valoroasa sa colectie de ana populara, a-corda asistenta celor interesati, in Marea Britanic sau in alte tari europene, cu privire la diferite aspecte ale culturii romanesti. Tot perioadei engleze ii apartine Chrestomatie romana (I-lI, 1891), considerata a fi opera sa de capetenie. Moses Gaster a pregatit-o timp de aproape zece ani. pe vremea cind inca mai lucra la Literatura popularei romana. Prefigurata de aparitia in diferite publicatii de specialitate, mai cu seama in Revista pentru istorie, arheologie si filologie, a altor texte din vechea literatura romaneasca, lucrarea cuprinde „extracte din 100 de manuscripte si aproape din tot atitea carti tiparite", precum si texte dialectale si folclorice inedite, prevazute cu aparat stiintific in limbile romana si franceza, ceea ce o face accesibila si cercetatorilor straini, ca un pretios instrument de lucru. Dovada si primirea speciala ce i s-a facut. in recenzii elogioase semnate de Moses Gaster Wei-gand, E. Picot. W. Meyer-Liibke. Al. Philip pide, R. Otto, Pokxacovani, Th. Gartner. Academia Romana o respinge insa de la premiere, din cauza contributiei personale reduse a autorului, cum aprecia raportorul N. lonescu. nesocotind dificultatea intocmirii unei asemenea lucrari, precum si importanta sa practica nemijlocita. Cativa ani mai tirziu. Moses Gaster publica Geschichte der rumanischen Literatur (1901), de o utilitate covirsitoare pe acea vreme in a oferi strainatatii o imagine mai exacta a literaturii si folclorului romanesc. Dupa marjuria lui Moses Gaster, lucrarea reprezenta „prima incercare de a utiliza peste 500 de manuscrise, fie necunoscute, fie complet ignorate", si a servit „ca baza si model de catre mari invatati din Peninsula Balcanica in descrierea propriilor lor literaturi nationale".

Vizitat in vara anului 1934 de N. Cartojan, Moses Gaster se angajeaza sa intocmeasca o editie din opera lui A. Pann. „scriitorul popular" care l-a preocupat intreaga sa viata. A aparut numai volumul intii, Povestea vorbei (1936), insotit de un amplu studiu introductiv, din care se detaseaza partea referitoare la „viata, dezvoltarea si evolutia proverbelor". Volumul al doilea, redactat partial, n-a mai fost incheiat, din cauza evenimentelor tulburi premergatoare izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial, cind Moses Gaster s-a retras la tara, departe de uriasa sa biblioteca. Scrieri ale lui Moses Gaster au continuat sa apara pina la sfirsitul vietii sale, ba chiar si dupa moartea sa, survenita in timp ce se ducea sa tina o conferinta despre folclorul romanesc la Universitatea din Reading. intr-o scrisoare mai veche, atasata testamentului sau, se pot citi aceste rinduri scrise de mina nesigura a carturarului ce platise un greu tribut - insasi lumina ochilor sai - pasiunii sale de-o viata pentru descifrarea vechilor manuscrise romanesti: „Cit despre biblioteca, pastrati-o nedivizata atita timp cit va fi cu putinta []. Daca este posibil, vindeti-o Guvernului roman. Aceasta va face din Romania un mare centru literar.

aaa1

strainatatii o imagine mai exacta a literaturii si folclorului romanesc. Dupa marjuria lui G., lucrarea reprezenta „prima incercare de a utiliza peste 500 de manuscrise, fie necunoscute, fie complet ignorate", si a servit „ca baza si model de catre mari invatati din Peninsula Balcanica in descrierea propriilor lor literaturi nationale". Vizitat in vara anului 1934 de N. Cartojan*, G. se angajeaza sa intocmeasca o editie din opera lui A. Pann*. „scriitorul popular" care l-a preocupat intreaga sa viata. A aparut numai volumul intii, Povestea vorbei (1936), insotit de un amplu studiu introductiv, din care se detaseaza partea referitoare la „viata, dezvoltarea si evolutia proverbelor". Volumul al doilea, redactat partial, n-a mai fost incheiat, din cauza evenimentelor tulburi premergatoare izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial, cind G. s-a retras la tara, departe de uriasa sa biblioteca. Scrieri ale lui G. au continuat sa apara pina la sfirsitul vietii sale, ba chiar si dupa moartea sa, survenita in timp ce se ducea sa tina o conferinta despre folclorul romanesc la Universitatea din Reading. intr-o scrisoare mai veche, atasata testamentului sau, se pot citi aceste rinduri scrise de mina nesigura a carturarului ce platise un greu tribut - insasi lumina ochilor sai - pasiunii sale de-o viata pentru descifrarea vechilor manuscrise romanesti: „Cit despre biblioteca, pastrati-o nedivizata atita timp cit va fi cu putinta []. Daca este posibil, vindeti-o Guvernului roman. Aceasta va face din Romania un mare centru literar.'* OPERA:
Zur rumanisclien Lautgeschiclite: I. Die Gutturale Tenuis, Halle, 1878;
Basme si istorii talmudice, 1879;
Legende talmudice si legende reni,! nesti, 1882;
O poveste talmudica in limba romana, 1883;
Ochire asupra literaturii ebraice, Beitrage zur vergleichenden Sagcn-und Mttrchenkunde, Bucuresti, 1883;
Literatura populara romana. Bucuresti. 1883 (ed. . ingrijita de M. Anghelescu, 1983);
Apocrifele in literatura romana, in Alheneiil Roman, conferinte publice. Bucuresti, 1883-l884: Originea alfabetului si ortografia romana, Bucuresti, 1885;
Ilchester Lectures on Qreeko-Slavonic Literalii re and its Relatious to the Folklore of Europe diiring the Middle Ages, London, 1887;
Clirestomatie romana. I-II. Leip/ig - Bucuresti, 1891;
Instructiunea in Englitera. Bucuresti, 1893;
Ge-schichte der rumanisclien Philologie, Band II, Strassburg, 1901;
Rumanian Bird and Beast Sto-ries, London, 1915;
Children 's Storiesfrom Rumanian Legends and Fairy Tales, London, 1922 (ed. II. Tales of Wonder, 1933): Studies and Texts in Folklore, Magic, Medieval Romance, HebrewApo-crypha and Samaritan Archaeology, MII. London, 1925-l928 (ed. IT, New York, 1971);
Tctraevan-ghelul diaconului Coresi din 1561 [Tetraevanghe-lul lui Radu de la Manicesti din 1574], Bucuresti, 1929;
Conjurations and theancient Mysteries.Lon-don, 1932;
Ruman ian Ballads and Slavonie Epic Poetry, London, 1933;
Scrisori catre loan Bianu, ed., prefata si note de Marieta Croicu si P. Croicu, 1, Bucuresti, 1974;
B. P. Hasdeu si contemporanii sai romani si straini (Corespondenta primita), I, text stabilit si note de N. Mecu, Viorica Niscov, Al. Sandulescu, M. Vornicu, coordonare si studiu introductiv Al. Sandulescu, Bucuresti, 1982;
I.U.Jarnik, Corespondenta, II, ed. ingrijita, cuvint inainte si bibliografie deT. Ioneseu-Niscov, Bucuresti, 1983;
B.P. Hasdeu si contemporanii sai romani si straini (Corespondenta emisa si primita), III, text stabilit, ir.ul.. note si indici de Crina Bocsan-Decuseara. N. Mecu, M. Mitu. Viorica Niscov, Al. Sandulescu, coordonare si postfata de Al. Sandulescu, Bucuresti. 1984;
M. Gasterin corespondenta, ed. ingrijita, pref., note si indice de V. Florea, Bucuresti, 1985.












Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani