Nestor Urechia biografia




Nestor Urechia opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

URECHIA Nestor, se naste la 1 mai 1866, Bucuresti -m. 9 apr. 1931, Bucuresti.

Prozator.

Fiul istoricului si scriitorului V. Alexandru-Urechia si al Luizei (n. Wirth-Pester).

Studii primare si liceale la un institut particular (1874-l885).

Urmeaza apoi Ecole Polytechnique si Ecole des Ponts et Chaussees din Paris (1886-l897). Profesor de geometrie descriptiva la Scoala de Poduri si Sosele (Politehnica din Bucuresti), . Debut in Literatorul cu povestirea Moartea lui P. (1882). Dirigent al soselei nationale Cimpina-Predeal (1898-l916). Director in Ministerul de Lucrari Publice (1917-l920); director al Scoalei de Conducatori de Lucrari Publice (1920-l929).

Publica volum Conferinte (1901); Un proiect de geografie sociala a Romaniei (1902), unde preconizeaza initierea unor anchete sociologice; Zinele din Valea Cerbului. Povesti pentru copii (1904), retiparita, pina in 1987, in 16 ed.; Dans Ies Carpathes roumaines. Paris (1906), versiunea franceza a lucrarii In Bucegi (1907); monografia Drumul Brasovului (1913).

A colaborat la Revista noua, Viata literara si artistica, Romania viitoare, La Roumanie, Printre hotare, La Politique. Tipareste volum antologic Fermecatoarea natura (1924). Secretar general de redactie al revista Propilee literare (1926-l930), unde semneaza cu pseudonimul Ortens, N. Pan, Ortens Anineanu, Bucegicus, N. Jnepeanu, Stroie Miclescu, Nestor, insemnari de drumetie si schite de istoria turismului. Membru al Soc. turistilor, Hanului drumetilor, Touring Clubului Romaniei- Neobosit calator, pentru care „poezia orizonturilor" constituie remediu la durere si tristete; unul din precursorii literaturii turistice romanesti. Premiul Acad. Romane pentru volum Robinsonii Bucegilor (1916).

Alcatuita din note si jurnale de calatorie in forma epistolara, mici poeme in proza, „calauze practice" pentru „pleziristi, ciclisti, automobilisti si turisti", lucrari de popularizare, unde statistica e agrementata cu descrieri instructive si pitoresti, opera lui Nestor Urechia se instituie intr-un elogiu liric al muntilor, menit sa stimuleze cercetarea frumusetilor acestora, totodata „sa insufle cititorului dragostea de natura". Ilustrare a unei prescriptii din Cuvinte adevarate a vornicului Iordache Golescu , drumetiile scriitorului atesta ca „umbletul pe jos e cel mai frumos, cel mai sanatos, cel mai cu folos, ca toate le vezi, toate le cercetezi, toate le privesti mai de aproape, ceea ce-ti aduce dulce placere si cea mai buna sanatate". Cercetarea astfel desavirsita a Bucegilor, munti ce „i-au harazit cele mai fericite clipe ale vietii", are drept urmare cunoasterea ungherelor celor mai tainice, cu numele „fiecarui virf, fiecarei vai, fiecarui briu", cu denumirile latinesti ale atitor flori carpatine si a fermecatoarelor lor legende.

Acestea din urma inspira si povestile pentru copii adunate in Zlnele din Valea Cerbului (1904), unde scenariul alatura personaje plecate in cautarea norocului si duhuri malefice, palate fermecate si comori stramosesti, istorisiri din lumea insectelor, a florilor si a pasarilor, destinate sa ofere copilului pilde de modestie, sinceritate si curaj. „Vraja Bucegilor", a caror panorama e comparabila pentru autor cu „cele mai frumoase privelisti din Alpi si indeosebi din Elvetia", vine, in egala masura, din „elegantele si fanteziile liniei curbe, ale carei serpuituri si incovoieri se inmultesc fara sfirsit", inchipuind „o pinza pe care niste Titani ar fi desfasurat-o pe spinarea lor", din „perindarea in rastimpul citorva minute a tuturor anotimpurilor", din „fantasmagoria norilor" alcatuind „ghemotoace de bumbac, turnuri de metereze, madrepore, anemone de mare", din prefacerile luminii in functie de clipele („rosie", „trandafirie", „aurita") si orele muntelui („a catifelei", „vinata"). sau din lectia de seninatate infatisata de viata plantelor montane. „Farmecul de forme" emanat „din toata fiinta Bucegilor, din tot cuprinsul lor" transfigureaza paginile studiului stiintific, unde autorul trateaza despre importanta marcarii traseelor si ocrotirii florei, sau despre vandalismul pseudoturistilor, in scurte poeme in proza unde sinceritatea impresiei, descrierea colorata, gratia pastorala, savoarea legendelor populare, inmanunchiate ingenios, contribuie la sugerarea „poeziei grave a freamatului moliftilor piramidali", a „poeziei marete a coamei scrise pe cer a uriasilor stincosi ce stau incremeniti de veacuri". Opusa „nespuselor schimbari" aduse de „perindarea secolelor", statornicia Bucegilor, „ramasi aceiasi pina astazi, falnici, mareti", reprezinta, tot atit cit frumusetea morala nealterata a oamenilor alaturi de care autorul „s-a patruns de duhul muntelui" o invitatie la „bunatate", la „pretuirea vietii, la un optimism binefacator".

OPERA:
Conferinte, Bucuresti, 1901;
Un proiect de geografie sociala a Romaniei, Bucuresti, 1902;
Zinele din Valea Cerbului. Povesti pentru copii, Bucuresti, 1904 (alte ed.;
1946;
1959;
1977;
1987);
Dans Ies Carpathes roumaines. Paris, 1906;
Caruta postei (Cum calatoreau stramosii nostri). Bucuresti, 1907;
In Bucegi, Bucuresti, 1907;
Gize. Povestiri din lumea insectelor, Bucuresti, 1908, (ed. II, 1924);
Drumurile noastre. Bucuresti, 1911;
Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Bucuresti, 1911;
Drumul Brasovului, Bucuresti, 1913;
Umbletul pe jos, Bucuresti, 1916;
Dragi sa ne fie muntii. Bucuresti, 1916;
Robinsonii Bucegilor. Intimplarile a trei cercetasi. Bucuresti, 1916;
Saculetul de povete al cercetasului. Bucuresti, 1919;
Prietenele noastre pasarile, Bucuresti, 1923;
Zimbetele pamintului. Povesti din lumea florilor. Bucuresti, 1924;
Fermecatoarea natura. Bucuresti, 1924;
Salamandra maiastra, poveste-feerie nationala in patru acte si cinci tablouri. Bucuresti, 1926;
Vraja Bucegilor, Bucuresti, 1926;
In imparatia muntilor. Bucuresti, 1928;
Vraja Bucegilor, ed. de M. Handoca, Bucuresti, 1979.


REFERINTE CRITICE:
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 8, 1979.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani