Nicolae Dragos biografia

Nicolae Dragos




Nicolae Dragos opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

DRAGOS Nicolae, se naste la 3 nov. 1938, satul Clesnesti, comuna Glogova, judetul Gorj.
Poet si publicist.

Fiul lui Sever Dragos, muncitor otelar, si al Anei (n. Serafim), taranca.

Liceul „Traian" din Turnu Severin (absolvit in 1955); Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti (licenta in 1960).

Prof. la Tirgu Carbunesti (1960-l962); redactor Ia Viata studenteasca (1962-l963), parcurge ierarhia redactionala pina la functia de redactor-sef la Sdnteia tineretului (1963-l969), sef de sectie la Scinteia (1969-l974), redactor-sef la Luceafarul (1974-l980), redactor-sef adjunct la Scinteia (din 1980).

Debut cu poezie in Luceafarul (1958); debut editorial cu volum de versuri Moartea Calului Troian (1968). Alte voi.: Coloana de-a lungul (1971), Zapezi fara^ intoarcere (1973), Scrisoare in sat (1975), Ingindurat ca pietrele muntilor (197'9), Scutier la umbra clipei (1982), Pentru eterna vatra romaneasca (1983), Fabule cu sau fara morala (1984), De veghe la anotimpuri (1985), Fintina din oglinzi (1988), Poeme dintr-un sfert de veac (1989).



Colaboreaza la Romania literara. Luceafarul, Ramuri, Flacara, Contemporanul etc. Nicolae Dragos este adeptul unei poezii intelese ca reflex al vietii cotidiene, nascuta din vointa de a fi sincer cu propriile sentimente si din dorinta de puritate „pe care o poarta sub scutul infringerilor", dar si al unei poezii patriotice, nescutita de retorism. Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist (1975); Premiul revista Saptamina (1975); Premiul revista Convorbiri literare (1982); Premiul revista Flacara (1985); Premiul „M. Eminescu" al Acad. (1985).

Principiul care prezideaza configurarea poemului la Nicolae Dragos este acela al „discursului frumos". Poetul urmareste sa-si sensibilizeze ideile — scopul fiind accesibilitatea - si sa gaseasca metaforele cele mai fericite care sa exprime o stare emotionala. Ingeniozitatea formala nu devine insa scop in sine, pentru ca sub influenta verbala se afla osatura unei atitudini militante. Deseori expresia figurata transporta incarcaturi subtextuale:

„Griul tarii cum s-a dus
cind in jos si cind in sus
aur galben, miscator
si dator si nedator
si cit plins-a griu-n lut
pre-simtindu-se tribut
cita jale pe tulpina
sa plece, sa nu mai vina
griul tarii cum s-a dus".


Un Autoportret din volumul Ritualuri intime (1978) trimite fara dubii la o arta poetica preocupata de suprapunerea concentrica a eului individual cu orizontul social al existentei:

„Ma darui ochiului multimii
ca-ntr-o lentila nesfirsita
si-mi caut pasul pe potriva
statura cind mi-o stiu marita

nimic nu poate fi-n-launtru
de nu se-arata in afara
cum soarele nu poate fi
in univers o grea povara".


O asemenea poetica a extravertiri i da nastere unei poezii solare, lui Nicolae Dragos repugnindu-i zonele intunecate ale fiintei. El se vrea un cintaret al pasiunilor civice dintre care iubirea de patrie domina tematic creatia sa. Ideea de patrie e nuantata si amplificata prin sugerarea unui spatiu liric in care miturile fundamentale reverbereaza retoric, solicitind eforturi stilistice pe masura. Sensibilitatea la spectacolul naturii se exprima in forme poematice solemne; selectia imaginilor e constant emblematica; realul e consemnat in masura in care e considerat simbolic. Lirica civica permite desfasurari satirice, iar cea intima incearca mereu o ridicare la general-uman. Nostalgia copilariei si a satului natal, evocarea parintilor se materializeaza in elegii solare. Poemele erotice nu au relief. Ici-colo se observa parafraza stilistica a unei maniere careia Nicolae Dragos ii anexeaza un coeficient semi-ironic, fara sa alunece in parodiere.

Romanta minulesciana ori elegia virila, de tip arghezian, sint modele posibil de invocat (Caterinca, Revansa, Prin ce clipe, Ceasul inimii tirziu). Initial ceremonioasa si plina de fast metaforic, in ultimele volume poezia lui Nicolae Dragos tinde spre o infatisare mai austera a tropilor, oferindu-se pe spatii largi problematicii militante: ingindurat ca pietrele muntilor (1979), Scutier la umbra clipei (1982), Fintina din oglinzi (1988).

Volumul din 1979, spre pilda, structurat pe patru cicluri lirice (Aici, pe aceste plaiuri; Dinspre parinti; Portret de patrie; Avertisment de dimineata) este axat pe identificarea poetului cu spatiul natal, cu istoria patriei si cu valorile culturii nationale. Meditativ, cu un ton grav, mai personal, ciclul Dinspre parinti „propune o metafora plina de miez a permanentei istorice: casa batrina, si complementar, inefabila corespondenta a generatiilor" (L. Ulici).

In cel de al doilea insa aceste tonuri se impletesc si cu caligrafii de maniera (Toamna, Pe ulita alchimistilor, Balada medievala etc), cu poezii irizate de nostalgia amintirii, pasteluri, elegii sau meditatii, o definitie a poetului in-fatisindu-l in dubla ipostaza a tribunului si visatorului contemplativ. Nicolae Dragos a ingrijit si o culegere de marturii despre Tudor Arghezi (L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, 1981), aparute in serial in revista Luceafarul. Impreuna cu Mihai Stoian scrie Drumet in calea lupilor (1987), roman cinematografic despre asasinarea lui N. Iorga.

OPERA:
Moartea Calului Troian, Bucuresti, 1968;
Coloana de-a lungul, Bucuresti, 1971;
Zapezi fara intoarcere. Bucuresti, 1973;
Scut de etern, Bucuresti, 1974;
Scrisoare in sat. Bucuresti, 1975;
La stema tarii, Bucuresti, 1977;
Cu inima curata, Bucuresti, 1977;
Ritualuri intime, Bucuresti, 1978;
ingindurat ca pietrele muntilor. Bucuresti, 1979;
Scutier la umbra clipei. Bucuresti, 1982;
Pentru eterna vatra romaneasca. Bucuresti, 1983;
Fabule cu sau fara morala. Bucuresti, 1984;
De veghe la anotimpuri, Bucuresti, 1985;
Drumet in calea lupilor. Filmul unei existente liber interpretata, in colab. cu M. Stoian, Bucuresti, 1987;
Fintina din oglinzi. Bucuresti, 1988;
Poeme dintr-un sfert de veac, pref. de C. Stanescu, Bucuresti, . Traduceri: S. Sa-trov. Blana de nylon, in colab. cu H. Rorlich, Bucuresti, 1964;
I. Voronov, Aducerea aminte sau uitarea?, selectie de ~, Bucuresti, 1988.


REFERINTE CRITICE:
M. Mincu, Poezie si generatie, 1975;
Al. Piru, Poezia, II;
M. Ungheanu, Arhipelag de semne, 1975;
V. Felea, Aspecte ale poeziei de azi, 1977;
M. lorgulescu. Scriitori;
C. Stanescu, Jurnal de lectura, 1978;
S. Cioculescu, in Flacara, nr. 45, 1979;
Z. Sangeorzan, in Romania literara, nr. 50, 1979;
C. Stanescu, in Scinteia, nr. 11548, 1979;
L. Ulici, in Contemporanul, nr. 32, 1979;
A. Martin, ibidem, nr. 49, 1982;
E. Manu, in Romania literara, nr. 51, 1982;
Al. Andritoiu, in Familia, nr. 1, 1983;
I. Adam, in Luceafarul, nr. 7, 1983;
Sultana Craia, ibidem, nr. 33,v 1984;
V. Ata-nasiu, in Ateneu, nr. 3, 1984;
C. Stanescu, in Flacara, nr. 25, 1984;
E. Papu, ibidem, nr. 35, 1985;
Alex. Stefanescu, in Romania literara, nr. 31,1985;
. D. Balan, Pietre pentru templul lor, 1985;
Adriana Iliescu, in Ramuri, nr. 2, 1986;
R. G. Teposu, in Flacara, nr. 34, 1986;
I. Purcaru, Literatura si natiune, 1986;
M. Ungheanu, in Luceafarul, nr. 32, 1987;
I. D. Balan, Repere critice, 1988.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani