Nicolae Gane biografia

Nicolae Gane




Nicolae Gane opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GANE Nicolae, se naste la 1 febr. 1838, Falticeni - moare in 16 apr. 1916, Iasi.
Prozator si poet.

Apartine unei vechi familii de boieri mici si mijlocii.

Fiul lui Matei Gane, postelnic, si al Ruxandrei (n. Vasescu). invata la Scoala Primara infiintata in Falticeni de Neofit Scriban, apoi la Iasi, la Pensionul Francez al lui Louis Jourdan. Intentioneaza sa urmeze artele frumoase la Paris, darintimpinind opozitia familiei renunta pentru o cariera publica si cu proptele obtine, la lasi. postul de secretar-translator pe linga directorul inchisorilor din Moldova.

Demisioneaza dupa numai o zi si revine la Falticeni, unde este numit membru al Tribunalului de Suceava. Datorita manifestarilor prounioniste este destituit in 1857 si isi reincepe cariera in 1860, ca presedinte al aceluiasi tribunal. Alternind functiile administrative cu cele din magis-tratura, Nicolae Gane peregrineaza prin mai multe orase ale Moldovei, ajungind in 1865 la Iasi. Colegul sau de la Curtea de Apel, Vasile Pogor, si cer doi frati Negruzzi. Costache si Iacob, il introduc la recent infiintata soc. Junimea, al carei membru de baza va ramine. desi adera, in 1883, la Partidul National Liberal al lui I. C. Bratianu. Va face o lunga cariera politica: prefect (1870; 1901) si primar al Iasilor (1872-l876; 1881; 1887-l888; 1896-l899; 1907-l911), deputat in aproape toate legislaturile liberale, presedinte al Senatului (1898).

Debuteaza la Convorbiri literare cu nuvela Fluierul lui Stefan (1867). Aceeasi revista ii va publica de-a lungul anilor paginile scrise in ceasurile de ragaz, adunate periodic in volum

Dupa 1906 va publica mai ales in Viata Romaneasca. Membru corespondent al Acad. (1882): membru titular (1908): presedinie al sectiei literare (1912); vicepresedinte al Acad. (1912-l913). incerein-du-si condeiul in proza (Novele. I-l1, 1880; Novele, I-I1I, 1886) si in poezie (Poezii, 1873; Poezii, 1886), Nicolae Gane va izbuti mai ales ca prozator. Literatura sa sentimentala si nostalgica s-a bucurat de succes in epoca si a fost pretuita de povestitorii generatiilor urmatoare.

Publica o traduce in romaneste, in tertine imperfecte, a Infernului lui Dante (1906).

Potrivit marturisirilor lui Nicolae Gane, prima sa functie in administratie (secretar translator al directorului general al inchisorilor din Moldova) s-a incheiat dupa o vizita nocturna a calaului ce l-a tapat de bani, cu juramintul de a renunta la cariera in favoarea unui trai de boier de tara, preocupat de recolta si vinatoare. Nu si-a respectat juramintul, facind o lunga si plina de succes cariera in magistratura, administratie si politica, dar continuind sa deplinga agitatia vana a vietii publice si sa laude linistea si ineintarea ceasurilor dedicate scrisului. Optind pentru agitatie, Nicolae Gane a rezervat scrisului doar ceasurile de ragaz, refugiindu-sein lumea privilegiata a visarii si nostalgiei.

Calitatile, dar si defectele prozei sale decurg din acest rol de nobil divertisment atribuit literaturii. inceputurile „naravului de a innegri hirtia" sint strins legate de intrarea la Junimea, caci pina atunci Nicolae Gane vadise interes si inclinatie pentru pictura; cum insa mediul junimist era prin excelenta literar, vor fi valorificate calitatile latente de povestitor; Iara acest stimulent, probabil ca vocatia sa s-ar fi irosit. „Novela" debutului. Fluierul lui Stefan, tributara lui Alecsandri, e asociata de scriitor unor experiente afective proprii: o iubire de adolescenta pentru o frumoasa vecina ramasa necunoscuta si o puternica emotie in fata frumusetii unui luminis contemplat intr-o excursie. Scriitorul considera, asadar, sentimentul ca substanta adevarata a povestirii, situatiile si intimplarile - fabula, cu alte cuvinte - sint doar prilejuri pentru manifestarea canonica a exaltarii sentimentului. Indirect, autorul o si recunoaste, vorbind despre refuzul de a-l lasa in viata pe unul dintre eroi, la sugestia timida a unor junimisti: „N-as fi inteles un amor vrednic de a fi descris fara conditiunea sacrificiului vietii ambilor inamorati". Conventionalismul atatora dintre povestirile sentimentale ale lui Nicolae Gane se explica, printre altele, si prin functia acordata fabulei, de a oferi prilej formelor de manifestare a aspectelor lacrimogene ale iubirii -de la retorica declaratiei si a confesiunii, la suspin, lesin si moarte. Pastori, boieri sau printi, iubirea nu cunoaste particularitati, asa incit ramine adversitatii, obligatorie, sa imbrace forme specifice: un turc lasciv si atotputernic in patriarhalul tinui al Dornei (Piatra lui Osman), ratiuni politice (Domnita Ruxandra). vointa inflexibila a tatalui motivata prin diferentele de avere (Fluierul lui Stefan) etc. Aerul vetust al acestor texte se explica prin conventionalismul exaltarii senti mentale, pe care insa epoca nu l-a resimtit, de vreme ce junimistii insisi, potrivit amintirilor lui Nicolae Gane. isi supuneau manifestarile sentimentale unui protocol in care lacrimarea, oftatul si confesiunea erau nelipsite.

E interesant de remarcat ca Bulboana lui Valinas a lui M. Sadoveanu. admirator marturisit al lui Nicolae Gane, pastreaza numeroase reminiscente din Piatra lui Osman si daca nuvelasadoveniana de tinerete n-a Fost raportata la cea a inaintasului sau. aceasta se datoreaza nu doar cresterii ponderii implicatiilor .sociale ale rivalitatii sentimentale, ci si eliminarii retoricii artificioase a sentimentului.

Acceptind cu voie buna eticheta de „sentimental" aplicata de junimisti, Nicolae Gane se vadeste interesat cu adevarat de universul afectelor, cu reusite notabile. Dar inzestrarea unanim recunoscuta a lui Nicolae Gane e cea de evocator, nu de analist. Nuvela Clinele Balan, de pilda, cuprinde o remarcabila descriere a fricii desteptate la caderea noptii in ambianta unui vechi conac incremenit sub colb si amintiri.

Declansarea senzatiei e pregatita cu indeminare, prin relevarea unor detalii nelinistitoare sau misterioase (povestirea fantastica a babei), apoi, in singuratatea odaii batrinesti, frica pune stapi-nire pe eroul ale carui simturi o iau razna, paralizat sub privirile portretului ce prinde viata. Ivirea neasteptata a unor brese in durata scurta cind realul ia contururi de cosmar, motivata insa diferit, e speculata de Nicolae Gane si in alte lucrari. in povestirea Sfintul Andrei, pragul somnului trecut pe nesimtite, precum si co-erenta visului ce prelungeste realul, parind continuarea lui inspaimintatoare, anticipeaza Moara lui Califar a lui Galaction sau in vreme de razboi a lui I. L. Caragiale. E adevarat ca povestitorul junimist confera cosmarului o modesta functie punitiva si premonitorie: naratorul avusese intentia de a nesocoti primejdiile noptii de SF. Andrei, despre care vorbesc superstitiile populare. Ura din copilarie cuprinde si ea secvente memorabile, cu toata compozitia defectuoasa datorata amplorii nejustificate a istoriei de iubire din a doua parte. Obscurele porniri ale subconstientului, rabufnind violent in intimitatea personajului, creeaza cea mai nelinistitoare imagine a fiintei umane in opera acestui boier moldovean amator de seninatate bucolica. Bizareria relatiei naratorului cu problematicul Mihaita Darie se datoreaza insolitului personajului.

Miza unui comportament paradoxale inedita, dar motivul rivalitatii amoroase banalizeaza aceasta promitatoare nuvela psihologica. in cea mai izbutita povestire a sa, Aliula. Nicolae Gane evita carentele obisnuite: prolixitatea compozitiei si retorica sentimentala conventionala. O intimplare induiosatoare si palpitanta e istorisita cu sobrietate si stiinta dozarii efectelor, ce fac din Aliula un adevarat model al acestei specii cu vechi traditii in literatura noastra. In ceasurile de ragaz lasate de participarea sa neintrerupta la viata politica, Nicolae Gane viseaza la fericita virsta a copilariei si a tineretii ori la viata senina incremenita in tabieturi si petreceri inofensive din conacele imbelsugate, la poarta carora timpul se opreste neputincios. Reveriile umplu un e-cran imaginar in paginile pline de pitoresc si umor din Ciubucul logofatului Manole Buhus. in vacante. Precursor al lui M. Sadoveanu, Nicolae Gane creeaza citeva figuri memorabile de tarani intelepti si hitri in Petreci Dascalul sau Catrin(as. Memorialistica scrisa in anii senectutii e mai mult de interes documentar, iar poezia, neglijabila. Cu rare exceptii in proza lui Nicolae Gane lumea transpare printr-un filtru dejomanta patimasa, pitoreasca sau nostalgica. in spiritul unui romantism minor, literaturii ii este rezervata doar poezia vietii. Opera lui Nicolae Gane evidentiaza conventiile literare ale unei epoci cazute fatal in desuetudine, oferind insa un material bogat de prototipuri umane si situatii specifice lumii patriarhale.

OPERA:
incercari literare. Iasi, 1873: Poezii, Iasi, 1873;
Novele, Ml, Iasi, 1880;
Novele, MII, Bucuresti, 1886;
Poezii, Iasi, 1886;
Domnita Ruxandra, Iasi, f.a.;
Pagini razlete. Iasi, 1901;
Zile traite. Iasi, 1903;
Pacate marturisite. Iasi, 1904;
Bogdan Petri-ceicu Hastleu, Bucuresti, 1909;
Spice, Bucuresti, 1909;
Novele, MI, studiu introductiv si note explicative ele I. Siadbei. Craiova, 1941;
Amintiri (1848-l891), introducere si note explicative de I. Siadbei, Craiova, 1942;
Scrieri, ed. ingrijita, note bibliografice de I. Dan, pref. de St. Cazimir, Bucuresti, . Traduceri: Dante Alighieri, Divina Comedie. Infernul, Iasi, 1906.


REFERINTE CRITICE:
I. Chendi, Fragmente, 1905;
G. Ibraileanu, Spiritul critic in cultura romaneasca, 1909;
E. Lovinescu, Critice, VI, 1928;
G. Calinescu,Istoria ;
T. Vianu, Arta;
S. Ciocules-cu. VI. Streinu, T. Vianu, Istoria;
N. Iorga, Pagini de critica de tinerete, I, 1968;
T. Virgolici, Comentarii literare, 1971;
I. Vlad, Povestirea.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani