Nicolae Papatanasiu biografia

Nicolae Papatanasiu




Nicolae Papatanasiu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PAPATANASIU Nicolae, se naste la 8 iun. 1911, Hirsova - moare in 20 iun. 1976, Bucuresti.

Prozator.

Fiul lui Dumitru Papatanasiu, functionar de banca, si al Mariei (n. Gheorghiu).

Scoala primara la Hirsova (1918-l922).

Gimnaziul la Hirsova si Braila. Liceul „Mircea cel Batrin" din Constanta (1927-l931). Urmeaza, fara a le termina, cursurile Facultatii de Drept si ale Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti.

Casatorit cu compozitoarea Eliza Tilenschi.

Debuteaza la Radio, cu reportajul Calcar (1935). Debut editorial cu romanul Catarge (1941). Colaboreaza la Adevarul literar si artistic (1936-l939), Vremea, Arta, Ilustratiunea romana.

Realitatea ilustrata, cu cronici literare, dramatice, muzicale. Autor al romanului Sonata dobrogeana (1942) si al unor carti pentru copii si tineret (Cartea minunilor, 1943; S.O.S. Expeditia pe Everest in primejdie!, 1943). A scris, pentru Radio, o serie de reportaje si piese pentru copii.

Ca dimensiune epica, romanul Catarge (1941) e mai curind o succesiune de istorii de dragoste, susceptibile a fi rezolvate in cadrul unor schite, cel mult nuvele.

E drept, citeva din ele par legate prin figura unui unic protagonist, Costa Dimitriu, dar legatura e fortata, conditionata de jocul coincidentelor artificiale ce apropie, neverosimil si inautentic sub raportul logicii interne, destine disparate. in Costa, autorul aspira sa simbolizeze chemarea departarilor necuprinse, nelinistea marilor hoinari (se fac chiar unele referiri la Panait Istrati) cutreierati de neastimparul schimbarii, de nostalgia evaziunii. in fapt insa, simplele declaratii admirative ce-l inconjoara nu reusesc sa-l salveze de conditia de banal aventurier sentimental, care, cu o disponibilitate erotica neobisnuita, e indragostit concomitent de pianista Anna Maria si de poeta Lully, fiind, in acelasi timp, eroul unor interludii amoroase numite Elsa Gould, Ica Antoniadi, Venetziana Vergatti, Sandra etc. (pentru o deplina edificare privind repertoriul onomastic al autorului, o enumerare, fara comentarii, a numelor purtate de elevele unui internat din Constanta: Ketty, Consuela, Lilly, Petrana, Gaby, Sylvia).

E, aceasta, o caracteristica izbitoare a scrisului lui Nicolae Papatanasiu: cuplurile se alcatuiesc si se desfac la intimplare, cu naturaletea, lipsita de complicatii sau de consecinte sub raport spiritual, a schimbarii partenerilor intr-o figura de cadril. Mori, un alt vagabond idealizat, cucereste, aproape concomitent - cu o eficacitate de-a dreptul neverosimila, data fiind precaritatea strategiei amoroase practicate - pe Anita, Arabella, Lilly si Luiza, adica intregul efectiv feminin al circului lui Sica. Pe mai putin de treizeci de pagini, abia iesita din bratele lui Costa, Venetziana poposeste in cele ale lui Teodor, Sylvios, Manoli. O. Sulutiu vedea aici reflexul naturii primare a eroilor impulsionati de o „senzualitate pura", „nestatornici si schimbatori ca si marea". Mai curind, insa, pare a fi vorba de o acuzata inaptitudine a scriitorului pentru factorul psihologic si de o comoda complacere in cliseul sentimental. Sonata dobrogeana (1942) diversifica registrul narativ doar prin introducerea gratuita a unui episod senzational: disparitia misterioasa a batrinului Polimeropol. In rest, Adrianna nu reprezinta decit ipostaza feminina a lui Costa Dimitriu (acesta, de altminteri, reapare ca obiect al aceluiasi gen de evocari entuzist-declarative). Si in cazul ei, presupusul mister, insatisfactia si nelinistile de inalta elevatie se convertesc intr-o serie de aventuri erotice comune, consumate, e drept, la bordul unui slep sau cuter cu nume romantic. Iubirile ei se cheama acum cind Michaell, cind Andreea -inlocuiti unul cu altul fara vreo preferinta deosebita - si, ca ideal intangibil, Costa insusi.

Pentru ca, in final, un tipic mariaj burghez sa dovedeasca definitiv falsitatea aspiratiilor sale superioare. Defectuoase sub raport compozitional (nesfirsite digresiuni, secvente parazitare, incoerenta psihologica si narativa), romanele lui Nicolae Papatanasiu sint deficitare si ca scriitura. Locul comun cu pretentii intelectualiste ori numai literaturizante e defectul capital; la care se adauga dulcegaria ieftina, reminiscenta livresca, efuziunile grandilocvente, patosul prefabricat. Totusi, printr-o ciudata circumstanta artistica, ele degaja o anume poezie. Fara trepidatia cosmopolita a Europolis-ului lui Jean Bart, fara rafinamentul coloristic al lui Emanoil Bucuta (Fuga lui Sefki) sau I. Valerian (Cara-Su), peisajul autohton, maritim si indeosebi fluvial, gasesc in Nicolae Papatanasiu un pasionat evocator. Satul dobrogean cu cadine misterioase si hogi de o feroce gelozie, Dunarea revarsata sau prinsa in sloiuri, porturile cu silozuri de cereale si taverne pitoresti, numele cu rezonanta particulara ale capetan-Wot levantini sau hamalilor turci, amestecul de cuvinte, expresii, cintece turco-tatare si grecesti, defilarea de vapoare, slepuri, remorchere cu denumiri de o savoare exotica - „Ariadni", „Ernestina", „Androniki", „Mytilene", „Marianthi" - chiar detalierea precisa a manevrelor marinaresti alcatuiesc, prin aglomerare, un cadru pregnant, dar mai ales un climat afectiv special: mirajul departarilor, al tarmurilor necunoscute, al aventurii si insolitului.

OPERA:
Catarge, roman. Bucuresti, 1941;
Sonata dobrogeana, roman. Bucuresti, 1942;
Cartea minunilor. Bucuresti, 1943;
Insula margaritarelor. Povestiri de pe mare, Bucuresti, 1943;
S.O.S. Expeditia pe Eeverest in primejdie!, roman pentru tineret, Bucuresti, . Traduceri. B. Bjomson, Pensionul de fete Rendalen, trad. de ~, Bucuresti, 1944.


REFERINTE CRITICE:
M. Niculescu, in Universul literar, nr. 18, 1942;
A. Marin, in Gazeta Transilvaniei, nr. 97,1942;
O. Sulutiu, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 12, 1942;
O. Constantinescu, in Bis. nr. 17, 1943;
idem, in Bis, nr. 19, 1943;
Perpessicius, Opere. IX, X, 1979.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani