Nicolae Pora biografia

Nicolae Pora




Nicolae Pora opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PORA Nicolae, se naste la 23 iul. 1881, Bucuresti -m. 12 dec. 1940, Bucuresti.

Prozator.

Fiul lui loan Pora, functionar, si al Vasilicai (n. Popescu).

Studiile secundare la Liceul „Sf. Sava" din Bucuresti. Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti. Secretar literar la editura „Cartea Romaneasca".

Debuteaza in Revista idealista (1903), cu poezii semnate V. Brad si N.P. Debut editorial cu volum de povestiri Din alte vremuri (1910).

Colaboreaza la Revista noastra, Ramuri, Convorbiri literare, Viata literara. Convorbiri critice, Freamatul, Romania ilustrata, Minerva literara, Universul literar. Flacara, Dimineata, Dacia, Adevarul literar si artistic ele. Autor de romane (Mascarici, 1933; Cintec de sirena, 1934; Stigmat, 1940), povestiri, schite si nuvele paseiste (Intre viata si moarte, 1912; intr-o noapte pe Baragan, 1914; Farniente, 1916; Vraja cintecului, 1923). Traduce in revista din G. D'Annunzio, Luciano Zucoli, G. Giaccoza, Matilde Serao, Grazzia Delleda, Ugo Ojetti s.a. Alte pseudonimul: N. Pralea, Ion Gruia si Barbu Lautarul.

Nicolae Pora reprezinta exceptia nefericita a perpetuarii programului samanatorist pina in deceniul patru, sub forma idilismului conventional si a prozei sentimental-minore. El face, altfel, parte din „noua epoca de cultura" proclamata, la inceput de secol, de N. Iorga si ilustrata consecvent cu seria intrigilor amoroase si a naivelor pilde de munca apostolica.

Volumele de povestiri, schite si nuvele (Din alte vremuri, 1910; Intre viata si moarte, 1912; Vraja cintecului, 1923) par valorificari didactice ale ideilor lui Vlahuta din articolul Carti pentru popor, pioase reculegeri in fata „icoanelor din trecut", „intimplari vitejesti", „scene din viata de la tara" si „invataturi sanatoase", exemplificari ale integritatii inteleclualului, aparator al traditiei si animator al infratirii dintre clase. Mitologia „rostului stramosesc al tarinii" din literatura lui Em. Girleanu, C. Sandu-Aldea, I. Ciocarlan sau Vasile Pop se amplifica in limitele obisnuitei simpatii fata de lumea satului si a aversiunii fata de civilizatia orasului. Artista celebra, transplantata intr-un mediu pentru care nu simte nici o atractie, Sanda Vornicu revine la „vatra obirsiei" sale rurale spre a-si indeplini misiunea sacra de mama (Mascarici, 1933). Recluziunea, ca efect al crizei morale, instrainarea, curtea boiereasca — loc al binefacerilor - resemnarea, generozitatea providentiala a stapinului sini reprezentari schematice ale unei presupuse virste de aur a istoriei, vazuta exclusiv in simplicitatea ei de eden pastoral. Titel, fiu de mare latifundiar, casatorit cu Irina, odrasla unei vaduve oarbe, e o alta pilda a apropierii si iubirii de popor (Cinrec de sirena, 1934).

Tarani, argati, mici slujbasi, boieri scapatati, batrini parasiti si tineri cosmopoliti populeaza anonim, intr-un peisaj de intrigi romantioase, o opera uitata, evocativa si tezista.

OPERA:
Din alte vremuri, povestiri. Bucuresti, 1910;
intre viata si moarte, povestiri, Bucuresti, 1912;
Muzeul A. Simu, Bucuresti, 1913;
lntr-o noapte pe Baragan, povestiri. Bucuresti, 1914;
Farniente, povestiri. Bucuresti, 1916;
Taina cea mare, Bucuresti, 1916;
Hagi-minciuna, Bucuresti, 1917 "(ed. II, 1921);
De dragul lor, Bucuresti, 1918;
Vraja cfntecului, povestiri, Bucuresti, 1923;
lntr-o tara departe. Bucuresti, 1925;
Oglinda fermecata. Bucuresti, 1925;
Din lumea lor. Bucuresti, 1926;
Floarea din poveste. Bucuresti, 1933;
Mascarici, roman. Bucuresti, 1933;
Cintec de sirena, roman, Bucuresti, 1934;
O ulcica la taica. Bucuresti, 1936;
Congresul papusilor. Bucuresti, 1938;
Pici si pitcoace. Bucuresti, 1938;
Cind se deschide cerul. Bucuresti, 1938;
Stigmat, roman. Bucuresti, 1940.


REFERINTE CRITICE; M. Gh. Con-stantinescu, in Universul, nr. 62, 1933; D. Pe-trasincu, in Discobolul, nr. 7-8, 1933; Per'pessicius, in Cuvintul, nr. 2859, 1933; L. Boz, in Dimineata, nr. 9490, 1933; D. Smintinescu, in Epoca, nr. 1528, 1934; T. Nicolau, in Neamul romanesc, nr. 67, 1934; . Mihaescu, in Meridian, caietul 6, 1934; P. Daniel, in Epoca, nr. 1787, 1934; P. I. Teodorescu, in Tara Birsei, nr. 2, 1935; P.I. Papadopol, in Universul, nr. 233, 1936; Al. Bilciurescu, in Timpul, nr. 1120, 1940; A. Sasu -Mariana Vartic, Romanul romanesc, II.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani