Niculae Stoian biografia

Niculae Stoian




Niculae Stoian opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

STOIAN Niculae, se naste la 25 mart. 1935, comuna Dascalu-Creata, judetul Ilfov - moare in 14 ian. 1990, comuna Dascalu-Creata, judetul Ilfov.

Poet.

Fiul lui Ion Stoian si al Ioanei (n. Preda), tarani.

Urmeaza Scoala profesionala de pe linga Uzinele Electromagnetica (1950-l952).

Debuteaza cu poezie in Albina (1950). Absolvent al Scolii de literatura „Mihai Eminescu" (1952-l954). Sef de sectie la Tinarul scriitor (1954-l957). Debut editorial cu volum de poezie Fierul dracului (1951).

Redactor la Luceafarul (1958-l966). in 1961 termina liceul teoretic.

Publica volum Fisa personala (1963). Redactor-sef la Viata studenteasca (1966-l974). Absolva Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti (1968). Redactor-sef adjunct la Tribuna Romaniei (1974-l977). Redactor-sef ia Urzica (din 1982). Alaturi de bogata activitate de ziarist, publica volum de poezie Pietre de riu (1966), Istorie de veghe (1970), intoarere la lucrurile naturii (1971), Fondul principal de sentimente (1978), 35 de poeme sub scut (1979), Cardioglob sau pe ce lume traim (1982), Rasunet peste tara (1985), Tinar in tara tineretii (1988), acreditind imaginea unui poet al constiintei etice active, declarativ si patetic, cu vocatia transpunerii liricii imediate a faptelor sociale si istorice de exceptie. A intocmit antologii de poezie patriotica: Cintare Romaniei (1965, in colab. cu V. Tulbure ), Eroica (1974), o ed. a poeziei lui Nicolae Tautu (Cornul de aur, 1984).

De la debutul sau cu volumul Fierul dracului (1957) din care se retin citeva poeme, Oda vacii, Oda hainei (Prietenilor mei activisti), Fac politica!, definitorii pentru arta sa declarativa, poetul a ramas in esenta fidel starii sale de spirit definitorii, care este entuziasmul: „Entuziasmul vesnic - postura mea fireasca". Un mod al simplitatii categorice de a rosti adevarurile („Eu sint poetul lucrurilor categorice"), nelipsit de o anume brutalitate a expresiei, se grefeaza pe o componenta etica a liricii sale, ce nu poate fi despartita de activitatea de gazetar militant care si-a inchinat scrisul idealurilor social-politice ale epocii socialiste. Strict legata de „istoria la zi", fara teama de a fi conjunctural, Niculae Stoian isi concepe poezia ca pe un act dinamic, participant la metamorfozele sociale („supus metamorfozei sociale"), menit sa celebreze si sa afirme. Modelul acestei poezii inteles ca act de constiinta vesnic treaza, ca „istorie de veghe" si interventie in istorie este Maiakovski (elogiat inca din volumul de debut, prin poemul Uzinele de fericire Vladimir Maiakovski), adaptat la uzul propriu al poetului nostru, care, in ciuda afirmatiilor din artele sale poetice (de „nedezmintit romantic"), ramine un poet traditional, de substanta etica, a carui optiune formala de adecvare a sensului si expresiei mesajului ramine tot versul clasic, limpede si lapidar ca „niste ordine de atac". Expresia lirica e directa, refuzind elaborarile sofisticate, caci autorul celor 35 de poeme sub scut (1979) are constiinta ca se adreseaza tuturor, motiv de a imprima discursului poetic un caracter de neta oralitate, de accesibilitate, cu refrene sacadate, mobilizatoare, menite a rasuna in agora: „Sintem puternici cit sintem de morali". Contrastele puternice si ritmul oracular il apropie de lirica lui A. Paunescu , fara ca poemele sale sa aiba energia contestatara si patosul grandilocvent al acestuia. O componenta a liricii lui Niculae Stoian, la antipodul aerului declamator pe care-l afiseaza, este cea a evocarii sentimentale a spatiului natal, lipsit de orice nota idilica sau patriarhala. Un deosebit simt al plasticitatii pune poetul, fie ca evoca realitati autohtone cu Mostistea, „riul de pe la noi din sat", „din cimitir de-a dreptul tisnind de sub morminte" [intoarcerea ta lucrurile naturii) sau „Sahara-City-barul / de linga piramide" din ciclul cuprinzind peisaje Din strainatate a volumului Fondul principal de sentimente (1978). Consecvent stilului traditional, cu o retorica simpla si adeseori convingatoare, poetul arborind un vesnic aer festiv si patetic, autor a numeroase versuri ocazionale si gazetaresti, stie sa-si „adapteze" arta si momentelor lirice grave si autentice. Cardioglob sau pe ce lume traim (1982) versifica impresii din calatoriile efectuate in tara sau pe alte meridiane. Desi nu lipsite de o anume expresivitate, poemele din Rasunet peste tara (1985), Tinar in tara tineretii (1988) sint coplesite adeseori de abundenta sloganurilor ideologice, de encomiastica facila, chiar daca nu lipseste nici nota unui intimism fisurat de tragic, ca in sectiunea .Jertfe intime". A alcatuit diverse antologii de poezie patriotica (Cintare Romaniei, 1965; in colaborare cu Victor Tulbure ) si Eroica (1974), exersindu-se intr-o activitate gazetareasca meritorie, in ciuda unor compromisuri facute ideologiei timpului.

OPERA:
Fierul dracului, versuri, Bucuresti, 1957;
Fisa personala, poezii, Bucuresti, 1963;
Cintare Romaniei, antologie alcatuita de V. Tulbure si ~, pref. de A. Martin, Bucuresti, 1965;
Pietre de riu, poezii. Bucuresti, 1966;
Istorie de veghe, poeme. Bucuresti, 1970;
intoarcerea la lucrurile naturii, poezii, Bucuresti, 1971;
Douazeci de poezii pentru cei mai mici copii. Bucuresti, 1972;
Eroica, antologie de poezie patriotica, alcatuita de ~, Bucuresti, 1974;
Fondul principal de sentimente, poezii. Bucuresti, 1978;
35 de poeme sub scut. Bucuresti, 1979;
Cardioglob ''au pe ce lume traim, versuri, Bucuresti, 1982;
Rasunet peste tara, versuri. Bucuresti, 1935;
Tinar in tara tineretii, .ersuri, Bucuresti, 1988.


REFERINTE CRITICE:
I. D. Balan, Delimitari critice, 1964;
Alex. Stefanescu, m Luceafarul, nr. 25, 1971;
Al. Piru, Poezia, II;
G. Arion, in Romania literara, nr. 18, 1978;
C. Moraru, in Flacara, nr. 18, 1978;
Alex. Stefanescu, in Luceafarul, nr. 15, 1978;
I. D. Balan, in Saptamina, nr. 465, 1979;
Sultana Craia, in Luceafarul, nr. 35, 1979;
R.
Conianescu, in Luceafarul, nr. 30, 1988;
A. Paunescu, in Contemporanul, nr. 9, 1988.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani