Onisifor Ghibu biografia

Onisifor Ghibu




Onisifor Ghibu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GHIBU Onisifor. se naste la 31 mai 1883, comuna Saliste judetul Sibiu - moare in 31 oct. 1972, Sibiu.
Pedagog si memorialist.

Parintii, Ilie Gliibu si Ana (n. Steflea), tarani cojocari. Studiile la Liceul de Stat Maghiar din Sibiu si la Liceul Romanesc din Brasov (1902); Institutul Teologic din Sibiu (1902-l905); Facultatea de Litere din Bucuresti (1905-l906); Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Budapesta (1906-l907); studii de specializare in filosofic, pedagogie si filologie la Univ. din Strasbourg (1907-l908) si Jena (1908-l910). Doctor in filosofie, istorie universala si filologie romanica la Univ. din Jena. cu prof. W. Rein (1909). Inspector general al invatamintului primar ortodox din Transilvania (1910-l914); prof. de pedagogie la Institutul Teologic din Sibiu (191l-l912); secretar general al Resortului Instructiei Publice din Consiliul Dirigent (1918-l920); director general al invatamintului superior din Transilvania (1919); membru al Comisiunii de organizare a Univ. din Cluj (1919); prof. titular de pedagogie si istoria pedagogiei la Univ. din Cluj (1919-l945); decan al Facultatii de Litere din Cluj (1928-l929); director al Seminarului Pedagogic Universitar „Gh. Lazar" din Sibiu (194l-l945).

Membru corespondent al Acad. (1919-l948). Activitate publicistica - art. de istorie si critica literara, cronica dramatica, cronica culturala si scolara - in Telegraful roman. Lupta din Budapesta, Tribuna din Arad, Viata Romaneasca.

Face parte din comitetul de redactie al revista Luceafarul (1912-l914), Transilvania (1912-l914), Romanul (1912-l914), Tribuna, Bucuresti (1915-l916). Gazeta ostasilor (1916). Fondator si di rector al publicatiilor Scoala moldoveneasca (1917). Ardealul (1917-l918), Romania Noua (1918; 1926-l927) si Cuvintul moldovenesc (1926-l927). Misiuni pe linga Vatican si Soc. Natiunilor.

A fost deputat (1918-l919) si senator (1926-l927) in Marele Sfat National al Transilvaniei; presedinte al sectiei scolare a Astrei. vicepresedinte si presedinte delegat al Comitetului National Roman din Cluj impotriva Dictatului de la Viena. Este unul dintre combatantii de frunte pe teren cultural, politic si social al generatiei ante- si interbelice, autor a numeroase studii si art. de specialitate ce contin nu putine idei si orientari noi in pedagogia timpului, unele apreciate si peste hotare, expert in politica nationala si bisericeasca; participant la diferite congrese si reuniuni internationale, in urma carora a primit numeroase distinctii, titluri, premii. Lucrarea sa cea mai importanta, Din istoria literaturii didactice romanesti (1916) s-a bucurat de o reala apreciere, ca si activitatea sa de memorialist (Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut, 1974; Pe baricadele vietii. Anii mei de invatatura, 1981).

A mai semnat O. Sima, Doctor Onisifor Ghibu Oprean, Doctor A. Micu, N. Foisor, O. Preasma, Onisifor Ghibu Talmazu, N. Frunza.

Formatia stiintifica si culturala a lui Onisifor Ghibu s-a desavirsit sub influenta generoasa si tutelara a lui N. Iorga. care l-a indrumat spre studiile istorice si arhivistice. Atras in egala masura spre latura practica a procesului de invatamint. Onisifor Ghibu a imbinat cele doua pasiuni, devenind unul dintre cei mai seriosi istorici ai bucoavnelor, abecedarelor si cartilor de citire din Transilvania. Din istoria literaturii didactice romanesti (1916) este o lucrare de referinta, unica in felul ei in cultura romana, caci analizeaza cu o rara acribie stiintifica si o informatie aproape exhaustiva tot ceea ce s-a folosit in materie de carte in scolile romanesti in decurs de mai bine de doua secole de cultura. In masura in care dezbate problemele pedagogice si scolare in cauza, ea este si o istorie a invatamintului transilvanean, cu numeroase repercusiuni in aria de actiune I iterara. Cercetarile de acest gen l-au dus si la descoperirea unor tiparituri esentiale pentru evolutia lirismului nostru in secolul al XVIII-lea, cum ar fi Ctntece cimpenesti cu glasuri romanesti, din 1768, la punerea in evidenta a unor momente de seama din trecutul ziaristicii romanesti sau a unor manuscrise artistice inestimabile, in genul celui al lui Picu Patrut. Preocupat in ultimii ani de memorialistica, Onisifor Ghibu isi descopera o fibra evocatoare bogata, nascuta dintr-o adinca cunoastere a oamenilor si a epocii pe care o reconstituie. Personalitati de prima marime ale scrisului romanesc, precum Onisifor Ghibu Cosbuc", O. Goga. Barbu Delavran-cea. N. Iorga, O. C. Taslauanu, L. Blaga apar in ipostaze dintre cele mai felurite. Dezvaluindu-si o structura sentimentala deschisa confesiunii, Onisifor Ghibu da in Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut (1974) una dintre martu-riile-document cele mai impresionante ale generatiei de carturari transilvaneni, fauritoare ale memorabilului act din .

Insistind asupra conditiilor social-politice din Transilvania din anii premergatori primului razboi mondial, asupra starii de spirit care domnea in toate cercurile populatiei romanesti, Onisifor Ghibu evoca cu mare putere de patrundere anii de ucenicie ai unei generatii luptatoare, dedicata cu trup si suflet marelui ideal. La Sibiu, la Cluj, Budapesta, Bucuresti sau Chisinau, Onisifor Ghibu este un neobosit organizator si conducator de publicatii, revendicind o schimbare radicala a starilor de lucruri. EI se va numara, de aceea, si printre promotorii organizarii noului invatamint romanesc si ai Universitatii clujene, punind in lumina fapte si evenimente de o neobisnuita semnificatie. Memorialistica, continuata in Pe baricadele vietii. Anii mei de invatatura (1981), e scrisa cu real talent, iar galeria sa de portrete e memorabila, tradind un filon epic robust, nu lipsit de lirism si meditatie sfatoasa.

OPERA:
Supliment la Catalogul cariilor din Biblioteca Societatii de lectura „Andrei Saguna", Sibiu, 1904;
O calatorie in Alsacia-Lorena. Tara si scolile ei. Bucuresti, 1909;
Der moderne Utraquis-mus, Jena, 1910: Citeva probleme ale scoalei romanesti din Ardeal, Iasi, 1910;
Despre educatie. Sibiu, 1911;
Ziaristica bisericeasca la romani. Sibiu, 1911;
Cercetari privitoare la situatia invatamintu-lui nostru primar si la educatia populara. Sibiu, 1911;
Scoala romaneasca in Transilvania si Ungaria. Dezvoltarea ei istorica si situatia ei actuala. Bucuresti, 1915;
Din istoria literaturii didactice romanesti. 1 Bucoavnele, 2 Abecedarele din Transilvania, 3 Cartile de cetire din Transilvania, Bucuresti, 1916 (ed. noua, ingrijita de V. Popeanga si O. Paun, 1975);
Universitatea Daciei Superioare, Bucuresti, 1919;
Universitatea din Cluj si institutele ei de educatie. Cluj, 1922;
Catolicismul unguresc in Transilvaniei si politica religioasa a statului roman. Cluj, 1924;
infiintarea patriarhatului romanesc. Cluj, 1925;
Astra. Evolutia istorica a sectiunilor literare si stiintifice ale Astrei, Sibiu, 1925;
Cea dintii statistica a invatamintului din Romania intregita. Cluj, 1925;
Portrete pedagogice. Bucuresti. 1927;
Contributii la istoria poeziei noastre populare si culte. Bucuresti, 1933;
Acte si fragmente privitoare la statul romano-catolic ardelean. Cluj, 1933;
Morminte proaspete de vladici romani. Brasov, 1936;
La a douazecea aniversare a Universitatii Daciei Superioare, Cluj, 1939;
Prolegomena la o educatie romaneasca. Bucuresti, 1940;
Puncte cardinale pentru o conceptie romaneasca a educatiei. Sibiu, 1944;
Dictatura si anarhie, Sibiu, 1944;
Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut, ed. ingrijita de C. Mircioiu si S. Polverejan, pref. de C. Mircioiu, Cluj-Napoca, 1974;
Pentru o pedagogie romaneasca, ed. si pref. de I. Gh. Stanciu, Bucuresti, 1977;
Pe baricadele vietii. Anii mei de invatatura, ed. de Nadia Nicoles-cu, postfata de M. Zaciu, Cluj-Napoca, 1981 (Aus den Barrikaden des Lebens, meine Lehrjahre, 1988);
Alte amintiri despre Octavian Goga, extras. Sibiu, 1982;
Nu din partea aceea. Studii si articole. 1904-l914, pref. de Nadia Nicolescu, ed., studiu introductiv si note de V. Popeanga, Bucuresti, 1985.


REFERINTE CRITICE:
I. Lupas. in Satul si scoala, nr. l-2, 1933;
I. Moga - I. E. Naghiu, Bibliografia profesorului Onisifor Ghibu, 1941;
P. Anghel, Arhiva sentimentala, 1968;
idem. Convorbiri culturale, 1972;
St. Barsanescu, in Revista de pedagogie, nr. 12, 1972;
V. Netea, in Transilvania, nr. 6, 1973;
D. D. Rosea, ibidem, nr. 12, 1974;
T. Popescu, in Transilvania, nr. 10,1975;
M. Zaciu, Lecturi si zile. 1975;
Mircea Popa, in Steaua, nr. 3, 1976;
I. Alexandru, Iubirea de patrie, 1978;
O. Micu, Onisifor Ghibu si mostenirea sa cultural-patriotica, 1978;
Oct. O. Ghibu, in Revista de istorie si teorie literara, nr. 3, 1979;
D. Micu, Lecturi si pareri, 1978;
Mircea Popa, in Steaua, nr. 5, 1981;
B. Tincu, in Vatra, nr. 11,1981;
A. D. Munteanu, in Luceafarul, nr. 21,1981;
T. Vedinas, Onisifor Ghibu - educator si memorialist, Cluj-Napoca, 1983;
Oct. O. Ghibu, Onisifor Ghibu. Bibliografie. Scrieri privitoare la Biserica si religie, 1988;
F. Bailesteanu, Aorist. 1988;
G. Tepelea, Optiuni si perspective, 1989.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani