Ovidiu Papadima biografia

Ovidiu Papadima




Ovidiu Papadima opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

PAPADIMA Ovidiu, se naste la 23 iun. 1909, Sinoe, comuna Mihai Viteazul, judetul Tulcea - moare in 26 mai 1996, Bucuresti.

Istoric si critic literar, folclorist.

Fiul lui Nicolae Papadima, prof., si al Silviei (n. Baltes).

Scoala primara in Moldova, in refugiu (1917-l920).

Liceul „Al. Papiu narian" din Tirgu Mures (1920-l928). Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ." din Bucuresti (1928-l931).

Studii pentru doctorat in Germania (1938-l941). Doctor in filologie cu teza Ideologia literara pozitivista in literatura romana a secolului XIX. inceputurile (1944).

Intre 1933 si 1935 este asistent a lui D. Caracostea. Asistent la Facultatea de Litere si Filosofie (1932-l935) si la Acad. de Stiinte Comerciale din Bucuresti (1933-l935). Profesor de liceu la Oradea, Cimpulung-Muscel si Oltenita (1935-l941). Lector de limba romana la Facultatea de Romanistica si la Acad. Comerciala din Viena (194l-l942).

Lector la Catedra de istoria literaturii romane a Univ. din Bucuresti pina in 1949, cind trece la Institutul de Istorie si Teorie Literara al Acad. Cronicar literar al revista Gindirea (1932-l938); secretar de redactie (194l-l944) si secretar tehnic (1944-l947) al Revistei Fundatiilor Regale.

Debuteaza cu poezii la revista Lumea copiilor (1922). Debut editorial cu volum O viziune romaneasca a lumii. Studiu de folclor (1941). Influentata de ideologia gindirista e si lucrarea Neam, sat si oras in poezia lui Octavian Goga (1942). Detinut politic intre anii 1952 si 1956, drept de publicare numai dupa . Intrerupind activitatea de cronicar literar la Gindirea, va prefera studiul stiintific, in sinteze despre literatura populara (Literatura populara romana. Din istoria si poetica ei, 1968), monografii (Anton Pann. „Cintecele de lume" si folclorul Bucurestilor, 1963; Cezar Bolliac, 1966; Ion Pillai, 1974) si cercetari de ideologie literara (Ipostaze ale iluminismului romanesc, 1975). Alte voi.: Creatorii si lumea lor (1943), Poezie si cunoastere etnica (1944), Heinrich von Kleist (1967), Scriitorii si intelesurile vietii (1971). Ed. critica: Anghel Demetriescu, Opere (1937). Autor al antologiei de lirica populara Cu cit cint atita sint (1963). Coordonator stiintific a numeroase volum colective. Premiul „I. Heliade Radulescu" al Acad. Romane (1941); Premiul de critica literara al SSR pe 1942; Premiul „B.P. Hasdeu" al Acad. (1966).

Ovidiu Papadima se formeaza in ambianta gindirista, care isi pune vizibil pecetea pe interpretarile sale din perioada interbelica. In cercetarea valorilor estetice se sprijina pe fondul etnic al fenomenului literar. O arie intinsa a preocuparilor sale, in consonanta cu aceasta conceptie, o constituie studiul folclorului. O viziune romaneasca a lumii. Studiu de folclor (1941) este prima lucrare de mai mare intindere a lui Ovidiu Papadima, intentionind sa concretizeze trasaturi ale spiritualitatii romanesti.

Specificitatea noastra etnica se consolideaza pe fundamentul unei lumi rurale autarhice si pe o mentalitate religioasa fixata in ortodoxie. Cu aceste puncte de pornire, consideratiile se opresc la alte teme: optimismul funciar, „sfintenia dintii a muncii", „firea, eterna prietena a omului" etc. Decelarea trasaturilor tipice, privite in sine, refuza mijloacele istorico-comparative. Din aceeasi preocupare pentru specificul national vor izvori Neam, sat si oras in poezia lui Octavian Goga (1942). Poezie si cunoastere etnica (1944), Literatura populara romana (1968).

Componenta etnica a esteticului va fi privilegiata si in estimarile cronicarului literar de la Gindirea, activitate din care selecteaza pagini pentru volumul de cronici Creatorii si lumea lor (1943), cu un cuprins revazut in Scriitorii si intelesurile vietii (1971). in dezvoltarea literaturii noastre, nu momentele influentelor cistiga adeziunea, ci „etnicul accentuat prin autohtonism". La Pavel Dan e de subliniat ardelenismul funciar al temelor, dar si al viziunii. Gib. I. Mihaescu e privit, in cronicile consacrate nuvelistului sau romancierului, din unghiul „artei ca forma a energiei". Referind despre Dumincia orbului, la personajele lui Cezar Petrescu remarca „dezintegrarea din etnic". insemnarile lui Safirim de N.M. Condiescu e o „carte adinca si romaneasca". Cu In credinta celor sapte sfesnice. Victor Papilian, afiliat ideologiei gindiriste, detaliaza tribulatiile credintei religioase intr-o „carte mare si romaneasca". Mihail Sadoveanu „se adin-ceste din ce in ce in duhul pamintului". Dintre poeti, comentarii mai ample si repetate stimesc, cum era de asteptat, V. Voiculescu. Lucian Blaga. Ion Pillat. Acestuia din urma staruinta exegetului ii consacra de altfel o micromonografie (1974).

Opera poetului, eseistului si traducatorului este urmarita in dualitatea creata de spiritul european si ancorarea in traditie. intre receptivitatea la modernismul european si tendinta au-tohtoniei: „fascinatia universalitatii" se echilibreaza la „chemarile pamintului natal". Fara serioase consecinte asupra analizei poeziei, legaturile poetului de la Miorcani cu izvoarele folclorice constituie premisele studiului. O indreptatita punere in relatie a istoriei literare cu folclorul se aplica in Anton Pann. „Cintecele de lume" si folclorul Bucurestilor (1963), unde inclinatia exegetului isi gaseste adecvarea deplina la obiect. Despre Cezar Bolliac, Ovidiu Papadima da, in 1966, o monografie docta, completa, o cercetare exhaustiva de tip academic, minutioasa, avind cultul detaliilor semnificative si nesemnificative despre familie, copilarie, inceputuri literare, presa vremii, atmosfera politica a epocii; e pigulit, cum scria G. Calinescu despre Bogdan-Duica, si bobul de mei si firul de praf.

Informatiile sint culese de la sursa, din arhive, colectii de documente, reviste, scrisori particulare, traduceri vechi. In cartea despre Heinrich von Kleist, datind din 1967, un aparat critic mai putin impresionant lasa libere aripile analizei, care, totusi, nu iau inaltimi, dintr-o fidelitate descriptiva fata de opera, persistind intr-un zbor jos. Aceeasi probitate stiintifica da nastere sintezei Ipostaze ale iluminismului romanesc (1975). Fenomenul cultural e privit de asta data comparativ, in relatie cu Europa, in general, si cu estul si sud-estul european in special istoric, adoptind o perspectiva culturala, si geografic, in functie de conditiile diferite din cele trei provincii romanesti. Integrat preocuparilor interbelice de a defini specificul nostru national si de a numi caracteristicile unei spiritualitati gasite in plina maturitate si constiinta de sine, Ovidiu Papadima isi afirma cautarile fie in studii ample, fie in activitatea de cronicar literar. Aceasta din urma ipostaza a cedat la maturitate definitiv locul in favoarea cercetarii stiintifice.

OPERA:
O viziune romaneasca a lumii. Studiu de folclor. Bucuresti, 1941;
Neam, sat si oras in poezia lui Octavian Goga, Bucuresti, 1942 (ed. II, Octavian Goga, 1944);
Creatorii si lumea lor. Bucuresti, 1943;
Poezie si cunoastere etnica. Bucuresti, 1944;
Anton Pann. „Cintecele de lume" si folclorul Bucurestilor, Bucuresti, 1963;
Cezar Bolliac, Bucuresti, 1966;
Heinrich von Kleist, Bucuresti, 1967;
Literatura populara romana. Din istoria si poetica ei. Bucuresti, 1968;
Scriitorii si intelesurile vietii. Bucuresti, 1971;
Ion Pillat, Bucuresti, 1974;
Ipostaze ale iluminismului romanesc. Bucuresti, 1975.


REFERINTE CRITICE:
Al. Pini, Panorama;
Perpessicius, Lecturi;
I. Adam, in Saplamina, nr. 54, 1971;
N. Balota, in Romania literara, nr. 39,1971;
M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 51,1971;
Mircea Popa, in Tribuna, nr. 43,1971;
M. Bucur, Istoriografia;
E. Manu, in Saptamina, nr. 176,1974;
P Mareea, in Cronica, nr. 27, 1974;
C. Ungureanu, in Orizont, nr. 30, 1974;
D. Micu, „Gindirea" sigindirismul, 1975;
H. Candroveanu, in Romania literara, nr. 49, 1975;
M. Anghelescu, in Contemporanul, nr. 2, 1976;
Al. Dutu, in Synthesis, nr. 3, 1976;
A. Sasu, in Steaua, nr. 27, 1976;
V. Fanache, in Steaua, nr. 27, 1976;
M. Zamfir, in Luceafarul. nr. 25, 1976;
I.D. Balan, in Romania literara, nr. 25, 1979;
C. Ciopraga, in Cronica, nr. . 1979: I. Oprisan, in Buletinul Societatii de Stiinte Filologice, 1980;
M. Pop, in Orizont, nr. 36, 1980 (interviu).










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani