Pantazi Ghica biografia

Pantazi Ghica




Pantazi Ghica opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GHICA Pantazi. se naste la 15 mart. 1831, Bucuresti - moare in 17 iul. 1882, Bucuresti.
Prozator, dramaturg si publicist. Fiu al banului Dimitrie (Tache) Ghica si al Mariei (n. Cimpineanu), sora lui I. Cimpineanu.

Frate cu Ion Ghica. invata in familie cu un preceptor francez, apoi la Colegiul „Sf. Sava" din Bucuresti si, cu intreruperi, la Paris (1846-l853). Secretar al Magazinului istoric pentru Dacia (1847) si secretar particular al lui N. Balcescu, Pantazi Ghica se numara intre comisarii pentru propaganda ai revolutiei de la .

Refugiat la Paris, urmeaza, fara regularitate insa, studii juridice. La intoarcerea in tara, in 1853, profeseaza avocatura si desfasoara o bogata activitate publicistica si literara.

Debuteaza in ziarul Romanul, cu nuvelele Amazoanele romane si Fiica haiducului (1858). Colaboreaza la Revista contimporana, Literatorul etc.si lucreaza in redactii le ziarelor Dimbovita, Independenta, Stindardul'etc; editeaza revista umoristica Pacala (1860-l861). Ca-rierajuridicasi politica. Autorde nuvele, schite si comedii, Pantazi Ghica ocupa un loc important in evolutia romanului romanesc (Un boem roman, 1860; Don Juanii din Bucuresti, 186l-l862).

Fire de boem - „regele boemei romane", cum l-a caracterizat Al. Macedonski -, Pantazi Ghica a fost un intelectual distins si un om de duh, cu inclinatii spre polemica si ironia subtire. Ca jurnalist, se impune prin spiritul sau independent si prin vederile democratice, in numele carora face o aspra critica societatii timpului, iar ca scriitor, prin contributia originala la imbogatirea ideologiei noastre literare. in raport cu aceste doua planuri.

Incercarile sale de ordin beletristic ra-min in umbra. Neinspirat in nuvele si in schitele de moravuri, suparatoare indeosebi prin stil (O lacrima a poetului Cirlova, 1858; Schite din societatea romana, 1863; Marele vistier Cindescu, Adulterul, Elena cea frumoasa, 1873; Istorie imposibila. Un amor trecator, 1876 etc), neinteresant in comedii, care retin atentia doar prin elementele de critica sociala (lades, 1866; Sterian Patitul, 1866; Ca la noi la nimeni, 1869; Munteni simoldoveni, 1874; Furtuna, 1874), e notabil ca autor al unora dintre romanele noastre de inceput: Un boem roman (1860) si Don Juanii din Bucuresti (186l-l862). La temelia primului roman se afla, in mare masura, elementul autobiografic, dublat de exemplul operei lui Henri Murgei", Scenes de la vie de boheme. Atit compozitional, cit si ca expresie lingvistica, el este marcat de inabilitatea caracteristica primelor incercari in domeniul speciei. Un boem roman aduce totusi unele elemente de reper in studiul dezvoltarii romanului romanesc: atitudinea personajului central, cu trasaturi de inadaptabil romantic, dragostea dintre el si o femeie casatorita, torturata de scrupule morale, observatia realista in prezentarea boierimii provinciale etc. Neiscalit, dar atribuit lui Pantazi Ghica, fragmentul de roman Don Juanii din Bucuresti, publicat in foiletonul ziarului Independenta, atesta preocuparile sociale si vederile democratice ale jurnalistului. Romanul propriu-zis isi amina deschiderea prin doua capitole pregatitoare.

Primul face loc unei critici amare a relelor sociale contemporane, fiind indeosebi indreptat impotriva tineretului corupt si lipsit de ideal, iar al doilea procedeaza la descrierea a-manuntita a cadrului (imaginea panoramica a Bucurestiului, urmata de cea a strazii, a caselor vecine si, in final, a apartamentului eroilor), punind in evidenta influenta tehnicii balzaciene, in intregul sau, fragmentul releva intentia autorului de a dezvalui critic citeva tare fundamentale ale societatii timpului si de a realiza, in nota vremii, un „romant de obiceiuri". Numele lui Pantazi Ghica se inscrie deopotriva in istoria culturii noastre literare. Atribuind „boemului" din romanul sau citeva aprecieri retrospective asupra literaturii romane, autorul consemneaza si caracterizeaza cu o reala forta sugestiva poezia lui Carlova, Iancu Vacarescu. I. Heliade-Radulescu, Gr. Alexandrescu. Bolintineanu si proza - „mai saraca decit poezia" - a lui V. Alecsandri, D. Bolintineanu, N. Filimon, in una dintre primele schite de istorie literara, in aria acelorasi preocupari se situeaza si recenzia Cea din urina serie a lui V. Alecsandri. Margaritarcle (1863), in care, depasind critica lingvistica obisnuita in epoca, Pantazi Ghica se lasa ispitit de analiza literara. O mare suplete de gindire, dublata de o buna orientare in critica franceza a zilei, este relevata de asemenea de observatiile teoretice privitoare la roman continute in scrisoarea publicata in Independentei (1861), ca prefata la Don Juanii din Bucuresti. Prin judiciozitatea si semnificatia principiilor enuntate, textul marcheaza unul dintre cele mai importante momente in procesul de elaborare a teoriei romanului in cultura romana. Ceva mai tirzii, articolele teoretice Observatiuni asupra criticei.

Sublimul logicei prin imagini poetice in proza. Critica si Scoala realista, Citeva cuvinte despre Teatrul National, aparute in Literatorul(1880), aduc unele opinii estetice proprii. Antijunimist, Pantazi Ghica are rezerve fata de critica lui T. Maiorescu si preconizeaza studiul analitic al operei literare. Respingind romantismul, face elogiul scolii realiste, prin realitate intelegind nu numai ceea ce exista, ci „si aceea ce ar putea sa existe". In continuare, pornind de la teoria macedonskiana a absurditatii sublime, pe care o combate, se raporteaza la cerintele operei literare, sustinind, intre altele, necesitatea cugetarii sanatoase, a ratiunii si logicii, a frazei corecte, a armoniei limbii si a armoniei stilului cu cugetarea etc. Din perspectiva activitatii si ideilor sale, Pantazi Ghica a fost pe nedrept ironizat de Eminescu si I. L. Caragiale.

OPERA:
Camatarul, istorie simtimintala a unui compatriot care pe aripile amorului ajunge la inchisoare. Anccdoia, Bucuresti, 1858;
O lacrima a poetului Cirlova, nuvela. Bucuresti, 1858;
Un boem roman, romant. Bucuresti. 1860;
lades, comedie intr-un act. Bucuresti, 1866;
Sterian Patitul, comedie originala in trei acte. Bucuresti, 1866;
Pionierii romanului romanesc, antologie, text stabilit, note si pref. de St. Cazimir, Bucuresti, 1962.


REFERINTE CRITICE:
Al. Macedonski, in Literatorul, nr. 6, 1883;
G. Calinescu, Istoria ;
G. Ivascu, Istoria;
I. L. R., II;
Viorica Diaconescu, Pontau Ghica, 1987.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani