Peter Neagoe biografia

Peter Neagoe




Peter Neagoe opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

NEAGOE Peter (prenumele la nastere: Petru), se naste la 7 nov. 1881, Odorhei - moare in 28 oct. 1960, Kingston, New York.

Prozator. Fiul notarului Petru Neagoe si al Barbarei (n. Mengel). Copilaria si-o petrece in comuna Aciliu, unde se identifica cu viata taraneasca ardeleana de la finele veacului trecut, evocata in datele ei esentiale in opera de mai tirziu.

Scoala primara in sat, apoi Scoala saseasca („Romisch-Katholische Normallhauptschule") din Sibiu, intre 1889 si 1891, cind se retrage. Unele marturii atesta continuarea studiilor liceale la Blaj. in 1900, trece muntii la Bucuresti, inscriindu-se la Scoala Nationala de Arte Frumoase, unde e coleg cu Const. Brancusi; paralel, audiaza cursurile unor prof. celebri de la Univ.: Radulescu-Motru, Coco Demetrescu s.a.

Frecventeaza, de asemenea, cercurile socialiste din capitala.

Impresionat de lectura lui Gorki, traduce Vagabondul si Tovarasul meu de drum (editate in brosura, 1905). Pleaca in America (c.1903), facind un mai lung popas la Munchen, unde traieste in mediile boemei artistice. isi continua studiile in Arte la New York (1906), schimbind diverse meserii. Dupa primul razboi mondial, revine in Europa, la Paris, stabilind relatii cu exponentii noilor tendinte artistice: Joyce, Ezra Pound, Gertrude Stein s.a. il reintilneste pe Brancusi, fiind o vreme in intimitatea marelui sculptor, a carui fascinanta personalitate o va evoca in The Saint of Montparnasse (postum).

Tot la Paris, se consacra literaturii: publica prima povestire in revista de avangarda transition a lui Eugene Jolas (1928), apoi colaboreaza la The New Review, Story, L'Europe, Le Crapouillot, Cahiers du Sud, Contact, The New British Weekly s.a. Debut editorial cu volum de proze scurte Storm (1932); in acelasi an, intocmeste o antologie de literatura americana „expatriata": American abroad. in 1933 se intoarce in SUA, incepind cea mai fertila perioada a creatiei sale: publica romanele Easter Sun (1934), There is A/y Heart (1936) si volum de povestiri Winning a Wife (1935), toate inspirate din realitatea transilvaneana, frusta si autentica. Critica il aseaza alaturi de Zola, Reymont; Whit Burnett il numeste „un Boccaccio al Transilvaniei"; operele sale sint imediat traduse in Anglia, Franta, Germania, Olanda.

In 1937, in urma unei fecunde vizite in Romania, cu popasuri in orase ardelene si numeroase intilniri cu confrati din lumea literelor, publicul romanesc il descopera si critica il comenteaza favorabil. I se traduc, succesiv: Drumuri cu popas (1938), Vifor. Povestiri (1939), Soare de Pasti (1940). in timpul celui de-al doilea raboi mondial, Peter Neagoe lucreaza la „Office of war information", in cadrul sectiei romane a departamentului de presa si radio. Reintors la uneltele sale, mai publica volum memorialistic A Time to Keep (1949), cu o paleta coloristica plina de lirism in evocarea anilor copilariei, apoi romanul No Time for Tears (1959), inspirat din dramele ghetto-ului evreiesc american. Ultimii ani si-i dedica biografiei romantate a lui Brancusi: The Saint of Montparnasse. Ms, nerevizuit, apare postum (1965). Arhiva lui Peter Neagoe, cuprinzind si unele proiecte, ms, corespondenta etc. e depusa la biblioteca Univ. Syracuse (SUA).

Prin continutul sau, proza lui Peter Neagoe continua linia epica a lui Slavici, Agarbiceanu. cu unele afinitati cu Liviu Rebreanu, incercind „o noua viziune a satului ardelean"; desi scrisa in alta limba, ea se revendica prin spirit, stil, mentalitate, psihologie unei apartenente etnice. Scriitorul insusi declara: „prin spirit ma integrez complet literaturii romanesti".

Iceputurile literare ale lui Peter Neagoe stau sub semnul confesiunii autobiografice: un Jurnal (ramas in ms), tinut in perioada imediat urmatoare sosirii in Lumea noua, consemneaza evenimente, reflectii, amintiri din anii copilariei si scolaritatii de la Sibiu, fise de lectura. Exista si intentia, mult mai tirziu realizata, a distilarii unei experiente in planul literaturii. Deocamdata insa, Peter Neagoe isi pune problema unei perspective temporale, necesara pentru artist: „Mie imi pare ca faptele pentru a fi descrise in caracterul lor trebuie lasate la o anumita distanta de timp intocmai cum tii modelul pentru desen la o distanta in spatiu. Cred ca si la notarea faptelor, ca si la desen, avind modelul prea aproape, te poti adinci in redarea detaliilor, pierzind cu totul din vedere caracterul general. Tinind seama de lucrul acesta, voi lasa sa treaca o anumita vreme de la fapt pina la descriere si voi inregistra numai gindurile razlete ce voi avea, facind inainte de toate si un rezumat al trecutului meu". Programul e mentinut de-a lungul unei cariere ce va inregistra mai cu seama opere inspirate de figurile, intimplarile, atmosfera Transilvaniei parasite cu multi ani in urma.

Intre 1907 si 1923, arhiva Peter Neagoe pastreaza primele incercari epice propriu-zise, dar si insemnari intime, redactate in engleza. Cu timpul, Peter Neagoe ajunge sa stapineasca perfect noua limba in care avea sa-si scrie opera, fiind tot mai mult comparat, in aceasta privinta, cu Joseph Conrad. Motivele, mentalitatea (inclusiv cea estetica) ramin insa profund romanesti. In nuvelele si povestirile din Storm (1932), urmate de culegerea amplificata Winning a Wife (1935), recunoastem lumea lui loan Salvici si Ion Agarbiceanu. dar si amprenta unui „gindirism" involuntar, neprogramatic. in fapt, N, continua un filon al samanatorismului muntean (C. Sandu-Aldea), trecut prin experienta avangardei (americane, franceze). De aici, nota - coincident „gindirista" - a unui expresionism unit cu predilectia pentru fondul „primitiv", instinctual, neguros al vietii taranesti, cit si stilizarea decorativist-etnografica din unele texte. Vitalismul intens, impulsurile nereprimate, psihologiile sumare, placerea anecdoticului fac din povestirile lui Peter Neagoe un soi de „Decameron" modem al satului ardelenesc, unde accentul erotic si cel tragic se intersecteaza nu o data. Putine texte se mentin la nivelul unei experiente imediate (raportabile la initierea scriitorului in viata americana, cum ar fi The Greenhorn); majoritatea isi trag seva din stratul observatiilor si intimplarilor auzite in copilaria din Aciliu.

Motivul slavician, recognoscibil in Winning a Wife, e amplificat in directia prozei rebreniene: Nicu Selbatec, in cautarea unei fete cu zestre, e insa un Ion ne-tragic, pivotul naratiunii raminind analiza astutiei rurale. La fel, in Gavrila's Confession, The Village Saint, Suzan and the Three old Men, Shepherd of the Lord s.a., bucolicul e incorporat vitalitatii fruste, asimilat fortelor primare, exaltate impotriva coercitiilor moralei traditionale. Ceea ce i-a si adus lui Peter Neagoe reprosuri puritane si chiar interdictia, temporara, a difuzarii unor texte in SUA. in fapt, prozatorul are o perceptie naturalista a cotidianului rural, redat cu incisivitate, grivoazerie, accente permisive. Teluricul, comun cu L. Rebreanu, e identificat, cu mai multa provocare, cu sexualitatea. in acest sens, Peter Neagoe continua scrisul predecesorilor sai ardeleni „cu mai mult umor si cu un adaos de sensualism", dupa observatia lui V. Eftimiu. De alta parte, cum sublinia acelasi confrate, .Ardealul, cu oamenii si peisagiile de demult, pamintul copilariei pe care de treizeci de ani nu l-a vazut, traieste proaspat in inima lui Peter Neagoe si de acolo isi trimite lumii occidentale chipurile, moravurile, ereziile, parfumul peisagiilor". Scriitorul insusi marturiseste vointa de a fi dat „o noua viziune a satului ardelean". Ea nu era neaparat noua (embrionar, regasibila in subtextul literaturii lui Budai-Deleanu, Slavici, chiar Agarbiceanu), cit acordata la o alta mentalitate estetica: dezangajata de telurile „morale" ale luptei complexe purtate de inaintasi, libera de puritanismul religios contaminata de provocarea avangardista (inclusiv cea freudiana). Dovada ca unele elemente ale prozei lui Peter Neagoe nu sint straine, in aceiasi ani, nici viziunii despre lumea taraneasca din opera lui Pavel Dan, V. Papilian s.a. De altfel, conflictul latent dintre traditia „puritana" si erosul liberator devine supratema unei puternice creatii a scriitorului, Eastern Sun (1934): Ileana e o „posedata" (in acceptia traditionala, ancestral mistica a mentalitatii satului) si iubirea devine motivul tragic al pierderii eroinei, victima a vindictei paterne. Ceea ce Agarbiceanu numea inca eufemistic „gura satului" (cor antic al cenzurii morale conservatoare) se dezlantuie la Peter Neagoe in forme represive bestiale. Exponentul „pedepsei", minat de impulsurile obscure ale unei tragedii antice, e insusi tatal fetei „vinovate", One-eyed-John (Ion Chioru), simbol al unei divinitati ciclopice „atotvazatoare". Relatiile ambigue din lumea rurala, centrate tot pe eros, revin in dramaticul roman There is my Heart (1930). Mijloacele artistice sint mai mature, sondajul psihologic mai atent la nuantele raportului calau-victima dintre John Codreanu, frumoasa Zamfira si sotul acesteia, Anghel.

Fundalul e si el mai complex: tirgusorul Miercurea, cu lumea sa pestrita, de romani si sasi, tarani, negustori, meseriasi, intelectuali. Ambitia spre fresca epica, in maniera lui Ion, nu lipseste, desi mai putin exploatata in toate semnificatiile sociale si etnice. Imixtiunea nivelului autobiografic e mereu prezenta, ca in povestiri de altfel, unde regasim fragmente ale experientei copilului si adolescentului Peter Neagoe, precum in antologia The Shepherd of the Lord, cu gingasia, desi nereticenta, a tulburarii erotice puberale. Acest strat izbucneste imperios in A Time to Keep (1949), opera de batrinete, in care se decanteaza arta evocarii si lirismul dureros al povestitorului. in fabulatie, tipologie, intensitate a atmosferei bucolice opera aceasta ne apare intim inrudita cu Am plecat din sat de Ion Vlasiu si cu Amintirile lui Ion Agarbiceanu. I s-a reprosat lui Peter Neagoe, de catre critica romaneasca, unele incongruente ale viziunii autohtone, ca si ostentatia explicabila totusi pentru cel ce vorbea unui public strain despre o lume „exotica" - in ingrosarea anumitor trasaturi de pitoresc, etnografic si de primitivitate. Latura permisiva, de alta parte, a scrisului sau n-a fost nici ea gustata in epoca. Abia prin lectura retrospectiva a acestei proze, din perspectiva ruralismului lui Zaharia Stancu, Marin Preda sau Ion Lancranjan, asemenea aspecte altadata socante primesc semnificatia unor anticipari.

Peter Neagoe se reintoarce, la sfirsitul vietii, spre tematica romaneasca, in romanul The Saint of Montparnasse (1965, postum), dedicat figurii lui Const. Brancusi. „Fictiunea si realitatea se impletesc intr-o mare frumusete. Putem spune ca aceasta carte este un monument funerar ridicat de un prieten in cinstea prietenului sau de tinerete, de o viata" (Petre Pandrea). O serie de coincidente biografice apropie autorul de personajul sau: Peter Neagoe fuge si el de acasa, trece muntii, urmeaza cursurile Scolii de Belle Arte din Bucuresti, unde e coleg cu Sculptorul; pleaca din tara, urmind un itinerar aproape identic; experienta artistica americana si pariziana marcheaza profund formatia amindurora; in 1932, autoritatile americane vamale opresc volumul Storm, ca si lucrarile lui Brancusi, considerate „suspecte"; in 1957, impreuna cu sotia sa, Peter Neagoe asista la ultimele clipe ale Sculptorului, propunindu-si sa-i consacre o carte. The Saint of Montparnasse e insa mai degraba un Kiinstlerroman decit o biografie romantata. Peter Neagoe urmareste anii de formare ai artistului, lupta dramatica dintre uman si ideal, dintre forma si esenta, pina la biruinta artisticului asupra omenescului: arta insemneaza renuntare, cautare a echilibrului, asceza; ea este traversarea „experientei" si transgresarea ei, de la trairile naive, infantile, pina la cele furnizate de oniric, eros si extaza.

In acest sens, Peter Neagoe se identifica de fapt cu personajul sau, romanul devine un testament al conceptiei artistice proprii. De la episoadele copilariei, evocate insa intr-o tonalitate deceptionam samanatorista, Peter Neagoe isi urmareste eroul de-a lungul etapelor biografice esentiale: fuga de acasa, popasul craiovean, studiul cu profesorul Regel din Bucuresti, evadarea in lumea europeana si apoi in Parisul care-l va subjuga pentru totdeauna. in jurul sau roiesc personaje autentice ori fictive, de la Apollinaire, Modigliani, Rousseau-Vamesul, pina la Elayne Feyre iubita „demonica si carnala" in care se intruchipeaza citeva celebre femei ce au trecut prin existenta lui Brancusi. Dar dincolo de nivelul epic al cartii, mai interesanta e incercarea de a pastra in prim-plan tortura creatiei, procesul de clarificare a unei conceptii estetice incorporata in opere celebre. „Lucrarile nu sint greu de facut - spunea Sculptorul. Ceea ce este cu adevarat greu este de a ne pune in starea de a le face". Iar pentru prozator tocmai redarea acestei stari devine o sarcina dificila, daca nu insurmontabila. Peter Neagoe, care scrisese in tinerete un eseu despre geniu (What is Genius?), vrea sa ne ofere imaginea plastica si credibila a lumii de ginduri, proiecte, framintari ce populeaza actul creator, suplinind golurile acolo unde datele „anecdotei" nu mai pot ajunge, cu propria-i idee despre geniu si cu propria-i interpretare data operei. Realitatea, pe care numai Brancusi ar fi putut-o nara autentic, e inlocuita de fapt cu o propunere de realitate, cum ar fi spus Camil Petrescu.

OPERA:
Storm. A Book of Short Stories. With an Introductory Letter by Eugene Jolas, Paris, . (Tempete, trad. franceza, 1935;
Vifor. Povestiri, din engleza de Profira si Teodora Sadoveanu, Bucuresti, 1939);
What is Surrealism. With six reproductions of Surrealist Paintings, Paris, 1932;
American Abroad. An Anthology, The Hague, 1932;
Easter Sun, New York, 1934 (Mana la Possedee, Paris, 1934;
Ileana aus Aciliu, Leipzig, Basel, Wien u. Berlin, 1936;
Soare de Pasti. trad. din lb. engleza de Ionel Jianu, Bucuresti, 1940);
Winning a Wife and Other Stories, with an Introduction by Edward J. O'Brien, New York, 1935;
There is My Heart, New York, 1936;
(Hier ist Meine Welt, Leipzig und Wien, 1937;
Drumuri cu popas, trad, si prezentare de Jul. Giurgea, Bucuresti, 1938);
A Time to Keep, New York, 1949 (Timp de neuitat, trad., pref. si note de Ioan A. Popa, Cluj, 1975);
No Time for Tears, New York, 1958;
The Saint of Montparnasse. A novei based on the life of Constantin Brancusi, Philadelphia and New York, 1965 (Sfintul din Montparnasse, in romaneste de Sever Trifu, pref. de loan A. Popa, Cluj-Napoca, 1977);
A Selection ofStories by P. Neagoe, arranged with notes by John S. Mayfield, Syracuse New York, 1969;
Povestiri, trad. si studiu introductiv de loan A. Popa, Cluj, . Traduceri: M. Gorki, Vagabondul si Tovarasul meu de drum. Bucuresti, 1905.


REFERINTE CRITICE:
A. M. Sperber, in Klisor, nr. 7, 1932;
V. Eftimiu, in Dimneata, 17 aug. 1934;
I. Chinezu, in Gind romanesc, nr. 9-l0,1934;
S. Cioculescu, in Gazeta literara, 21 iun. 1961;
P. Comarnescu, in Contemporanul, 2 iun. 1965;
P. Pandrea, C. Brancusi: Amintiri si exegeze, 1967;
V. Carianopol, in Romania literara, nr. 24, 1970;
M. Gardus, in Arges, nr. 1, 1976;
Viorica Guy Marica, in Steaua, nr. 5, 1978;
M. Zaciu, Alte lecturi si alte zile, 1978;
loan A. Popa, Peter Neagoe scriitor roman de limba engleza [teza de doctorat, Cluj-Napoca, 1978];
idem, in Neue Literatur, nr. 4, 1979.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani