Petru Mihai Gorcea biografia

Petru Mihai Gorcea




Petru Mihai Gorcea opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GORCEA Petru Mihai, se naste la 28 ian. 1942, Timisoara.
Critic literar.

Fiul lui Mihai Gorcea, muncitor timplar, si al Margaretei (n. Fodor). Liceul „N. Balcescu" (bacalaureatul in 1959); Facultatea de Filologie, sectia limba si literatura romana, a Univ. din Bucuresti (absolvita in 1964).

Doctor in filologie cu o teza despre Problematica genurilor in proza de fictiune (1973).

Cariera didactica (din 1964): preparator la Institutul Pedagogic din Pitesti; asistent; lector; lector de limba si literatura romana la univ, din Turku si Helsinki (1975-l978).

A debutat cu o recenzie in Gazeta literara (1963); debut editorial cu volum de eseuri Nesomnul capodoperelor (1977). Colaboreaza la revista Arges, Viata Romaneasca, Luceafarul etc. A publicat volum Structura si mit in proza contemporana (1982), incercare de analiza semiotica si arhetipala a Generatiei '60, si Steaua din oglinda visului, „eseu despre «Luceafarul» lui Eminescu"(1983).

Integrat in promotia de critici a anilor '70 interesati de cele mai moderne tehnici si metode de interpretare a textului literar, Petru Mihai Gorcea propune prin Nesomnul capodoperelor (1977) trei e-seuri consacrate operelor lui M. Sadoveanu, Arghezi si Rebreanu, cu intentia de a inlatura „putinul praf care s-a depus pe aceste opere relativ recente, prin rutina interpretativa". Fiind vorba de scriitori consacrati, criticul nu intreprinde „spectaculoase revalorificari, ci, ici-colo, schimbari de accent si de atitudine", in acest sens, Petru Mihai Gorcea incearca sa detecteze in opera celor trei un principiu fundamental, care coaguleaza sau ordoneaza in jurul lui intregul univers al creatiei: „eterna repetitie" a miturilor fundamentale ale omului in opera sadoveni-ana, unitatea de contradictii a eului arghezian care traieste „o drama a imposibilitatii cunoasterii", in prima etapa a maturitatii artistice, si o stare „de beatitudine si certitudine existentiala", in cea de-a doua. in studiul cel mai original al cartii, cel dedicat lui L. Rebreanu.

Romanele scriitorului ardelean sint vazute dintr-o dubla structura: sociala si psihologica, analiza facindu-se din perspectiva ultimei, dupa formula sine - eu - supraeu, eros si thanatos. Desi aspira la „incercari de dificile sinteze", studiile lasa pe alocuri impresia de fragmentarism, criticul excelind in ordinea analizelor nu rareori originale: bunaoara Gheorghita, fiul Vitoriei Lipan, apare, in stratul structural de adincime, eroul principal din Baltagul, personajul central al basmului; Petru Mihai Gorcea plaseaza romanul Ciuleandra intre operele de prima marime ale lui Rebreanu etc. Cum tinta demersului critic o formeaza trei clasici in jurul carora s-a acumulat o im-punatoareexegeza, Petru Mihai Gorcea nu poate evita totdeauna cliseele si ipotezele cunoscute. A doua carte. Structura si mit in proza contemporana (1982), nu se mai axeaza pe receptarea clasicilor, ci abordeaza proza Generatiei '60, folosind grila unui sistem semiotic care pune in evidenta interesul pentru structuralism si critica arhetipala. Autorul urmareste implicatiile miturilor, ale simbolurilor si tehnici lor narative in romanele si nuvelele unui mare numar de prozatori contemporani, de la D. R. Popescu. Augustin Buzura. Fanus Neagu pina la Mir-cea Cojocarii. Romulus Guga, A. E. Baconsky s.a. Pregatit si anticipat de volumul Structura si mit in proza contemporana, ampl ui eseu despre Luceafarul lui Eminescu - Steaua din oglinda visului (1983) - ramine, indiscutabil, cea mai buna carte a lui Petru Mihai Gorcea Autorul ajunge la concluzia ca Luceafarul prezinta „o intreaga constelatie de imagini arhetipale", ca, „dincolo de suprafata textului, la adincime, se contu-reaza un strat semantic arhaic", pe care eseistul incearca sa il reliefeze. Plecind de la aceasta premisa, Petru Mihai Gorcea abordeaza astfel nivelul „mitic prim" sau mitul universului pulsatoriu, nivelul ..eroic prim" sau Luceafarul vazut ca orice alt basm. nivelul „mimetic prim" sau Luceafarul ca tragedie, nivelul „mimetic secund", sinonim cu „pragul absurdului", pentru ca, in capitolul final, acest nivel „mimetic secund" sa fie identificat cu mitul „scindarii omului modern".

OPERA:
Nesomnul capodoperelor, eseuri. Bucuresti, 1977;
Structura si mit in proza contemporana. Eseu despre destinul literar al „generatiei saizeci", Bucuresti, 1982;
Steaua din oglinda visului. Eseu despre „Luceafarul" lui Eminescu, Bucuresti, 1983.


REFERINTE CRITICE:
I. Maxim, in Orizont, nr. 45, 1977;
Z. Sangeorzan, in Cronica, nr. 46, 1977;
Elena Tacciu, in Romania literara, nr. 38, 1982;
V. Cristea, ibidem, nr. 16, 1984;
M. Mincu, in Lucea-farul, nr. 16, 1984;
Al. Piru, in Flacara, nr. 23, 1984;
N. Steinhard t, in Astra, nr. 6,1984;
I. Buduca, in Steaua, nr. 4, 1984;
Al. Piru, Critici.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani