Petru Sfetca biografia




Petru Sfetca opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SFETCA Petru, se naste la 22 nov. 1919, Lipova - moare in 12 nov. 1987, Bucuresti.

Poet si traducator.

Fiul lui Petru Sfetca, muncitor feroviar, si al Corneliei (N. Mirescu).

Scoala primara si gimnaziul in oraselul natal (1930-l934); liceul comercial din Arad (1934-l938), unde urmeaza apoi si Acad. Teologica (1938-l941). Intra in activitatea ziaristica la Timisoara si Bucuresti, fiind redactor-sef la ziarul Vestul (1939-l944), apoi la revista Lupta patriotica (1945-l946), redactor la ziarele Banatul (1946-l947), Frontul plugarilor (1948-l949), corector la revista Flacara (1949-l951), secretar de redactie la revista Tinarul scriitor (195l-l957); dupa o absenta din viata publica revine, ca bibliotecar la Spitalul „Carol Davila" din Bucuresti (1963) pina la pensionarea sa (1970). A debutat in Jurnalul literar al lui G. Calinescu (1939), iar editorial cu volum Solii catre lumina (1940), urmat de alte plachete: Echinox (1942), Afis literar (1945), Osmoze (1947), 30 de poeme (1973), precum si de antologia de autor Cumpana vietii (1979).

A realizat o carte de interviuri. Agora (1985), cu diverse personalitati literare si artistice. A tradus din Holderlin, Novalis si din poezia italiana: Leopardi, Ungaretti, Saba, Montale, Quasimodo.

Cultivind, in primele volume, o poezie spiritual-naturalista, in care metafora, in ciuda unei relativ reduse frecvente, avea, totusi, un rol insemnat si in care tema era usor descifrabila, Petru Sfetca evolueaza, treptat, poate si sub influenta autorilor pe care i-a tradus, spre o lirica abstracta, concentrata, cu delicate si neasteptate arborescente semantice.

Evolutia (care angajeaza si o trecere de la strofa clasica la stilul eliberat de constringeri metrice) poate fi urmarita, cu succes, in Cumpana vietii, antologia de autor din . Peisajul, impregnat de impulsuri morale inca de la inceput (poetul n-a fost niciodata un exuberant si un afectiv), devine, treptat, o realitate mentala, textul parind a transcrie -dincolo de orice reminiscenta - tensiunea permanenta dintre o atitudine de crispare statica si mobilitatea unui spirit deschis unor varii influente. Telul e atingerea punctului ideal, integrarea in ordine si echilibru. in aceasta stradanie, un loc important ar putea reveni si artei, efortului creator, carora autorul le rezerva, in cele din urma, un cumpanit elogiu. Petru Sfetca se impune ca remarcabil traducator fiind, la noi, primul talmacitor al unor poeti italieni moderni, precum Giuseppe Ungaretti, Umberto Saba, Eugenio Montale, Salvatore Quasimodo. Poezia, sa va fi vizibil inriurita de lirica esentializata a primului, mai ales in volumele de maturitate, in care expresia devine concentrata si aluziva. Iata, de pilda, un poem intitulat O ploaie augusta, din volumul 30 de poeme (1973), in care versurile au ceva din rigoarea cerebrala a lui Ungaretti:

„Larga zidire care ma mihneste
O ploaie augusta, pe cristalul astrelor,
si serpi imprastiati de trompete!
Nici un glas teafar pe colinele acoperite.
Urcind panta, potirul intins spre vint
si stincile ondulate te-au mohorit
frageda in floare".


Altadata poemul se ofera ca epura a peisajului (Crochiu de martie, Teafar riul cu nestemate, Calauziti ulmii amiezii), ca pastel incremenit intr-o rigoare contemplativa, in care impresia e sever controlata de un eu ce-si refuza subiectivitatea, atras de mirajul austeritatii si puritatii. Insistenta activitate de traducator, mai ales din literatura italiana si germana, e numai partial strinsa in volume: prin ea Petru Sfetca a umplut, la vremea respectiva, goluri vizibile din biblioteca romaneasca de literatura universala, pregatind terenul versiunilor integrale de mai tirziu (precum in cazul talmacirilor din Leopardi sau Holderlin). Volumul de interviuri Agora (1985) contine convorbiri cu Mihai Beniuc, Catul Bogdan, Petru Comamescu. Camil Petrescu, Ion Biberi s. a., un articol intitulat Prima cafenea literara de la Timisoara sau Cenaclul «Spieluhr» (o descriere a cenaclului patronat de sculptorul Romul Ladea), precum si o convorbire a poetului cu ziaristul Titus Crisciu. Activitatea de animator cultural, pe care si-o asuma in perioada cind va conduce ziarul Vestul, se axeaza pe o descentralizare culturala a provinciei, pe refuzul diletantismului literar, pe denuntarea paradoxului „banatean al culturii minore, etnografice". in paginile publicatiei conduse de el va promova, in perioada anilor 1939-l945, o intreaga generatie de scriitori.

OPERA:
Solii catre lumina. Timisoara, 1940;
Echinox, Timisoara, 1942;
Afis literar. Timisoara, 1945;
Osmoze, Timisoara, 1947;
30 de poeme. Bucuresti, 1973;
Cumpana vietii. Timisoara, 1979;
Agora,' interviuri, Timisoara, . Traduceri: Giuseppe Ungaretti, Poeme, Timisoara, 1943;
Umberto Saba, Poeme, Timisoara, 1944;
Eugenio Montale, Poeme, Timisoara, 1945;
Salvatore Quasimodo, Poeme, Timisoara, 1946;
Henri Delacroix, Placere si durere, trad. de ~, Timisoara, 1946;
Giacomo Leopardi, Catre Italia, poezii, in romaneste de ~, Bucuresti, 1956;
Friedrich Holderlin, Poezii, trad. si cuvint inainte de ~, Bucuresti, 1969;
Pietri Chiara, Cu fata la pamint, in romaneste de --, Bucuresti, 1969;
Friederich Novalis, Poezii, trad. si cuvint inainte de ~, Bucuresti, 1969;
Nello Ponente, Modigliani, in romaneste de -, Bucuresti, 1970;
Giuseppe Gatt, Gainsborough, in romaneste de ~, Bucuresti, 1971.


REFERINTE CRITICE:
V. Felea, Sectiuni, 1974;
N. Tirioi, Premise literare, 1976;
E. Dorcescu, in Orizont, nr. 35, 1978;
Perpessicius, Opere, IX, 1979;
C. Ungureanu, Imediata noastra apropiere, 1980;
S. Foarta, in Orizont, nr. 15, 1980;
V. Tascu, in Steaua, nr. 4,1980;
N. Scurtu, in Romania literara, nr. 48, 1987;
M. Serbanescu, in Orizont, nr. 47, 1987;
N. Tirioi', in Orizont, nr. 48, 1987.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani