Racaciuni Isaiia biografia

Racaciuni Isaiia




Racaciuni Isaiia opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

RACACIUNI Isaiia (pseudonimul lui Isaiia Nacht), se naste la 22 sept. 1900, comuna Racaciuni, judetul Bacau - moare in 16 iun. 1976, Bucuresti.

Prozator, dramaturg, traducator, memorialist. Fiul arendasului Beneamin Nacht si al Zeldei (n. Gittner). Studii incerte. Ar fi absolvit Acad. Comerciala. Intra in publicistica si in administratia editoriala: redactor la revista Clipa (1924-l929), secretar literar si casier la editurile „Gutenberg" (1920-l921), „Cultura nationala" (1929-l933), „Fundatia Regala pentru Literatura si Arta" (1933-l936), „Cugetarea" (1945-l948).

Debut in ziarul Dacia (1920), sub pseudonimul Ion Negrea.

Colaboreaza la Adevarul, Rampa, Clipa, Premiera ilustrata. Revista Fundatiilor Regale s. a., semnind si cu pseudonimul Ion Negrea, Ion Noapte, I. Nopteanu, Vladimir Spatarii.

Debuteaza in dramaturgie cu Trei cruci, „apocalips in 9 tablouri" (1922); alte piese: Isterie (1929), Poste-Restante (1931), Omul de departe (1940), la care se adauga texte ramase in ms: comedia Bursa neagra (1935), Isus (fragmente) etc. Sprijinit la Teatrele Nationale din Iasi si Bucuresti de directorii (temporari) ai acestora, M. Sadoveanu si L. Rebreanu , teatrul lui Racaciuni Isaiia, de o foarte moderna factura expresionista, a cunoscut distributii de zile mari (George Vraca, Aura Buzescu, Ion Iancovescu, Jules Cazaban, Romald Bulfinsky, Marietta Deculescu, Eliza Petrachescu, St. Ciubotarasu s.a.).

Regizori ca V. I. Popa si Soare Z. Soare s-au interesat indeaproape de aceste piese. in proza, Racaciuni Isaiia debuteaza editorial cu romanul MU (1934), urmat de Paradis uitai (1937), vadind interes pentru analiza psihologica si virtuti de povestitor in traditia moldoveneasca bucolica. A mai scris nuvela Dati-mi-l inapoi pe IsUS (1944) si un volum de Amintiri (1967), cu interesante date si portrete ale celui ce - din biroul sau editorial - a cunoscut culisele vietii literare interbelice. Apreciat de critici ca Perpessicius, P. Constantinescu, G. Ca-linescu, Racaciuni Isaiia este azi un scriitor uitat pe nedrept. A tradus din H. Heine, B. Kellermann, Heinrich Mann, Pr. Merinde, Anna Seghers s.a.

Proza lui Racaciuni Isaiia se inscrie in experimentalismul analitic interbelic, cu preferinta pentru sondarea starilor morbide, instinctuale si - sub raport tipologic - a mediilor marginale. O afinitate estetica si stilistica il apropie de confratii sai F. Aderca si Dan Petrasincu .

Bun cunoscator al lumii teatrale, el evoca in MU (1934), pe un fond autobiografic, intrigile marunte ale culiselor, viata boema a capitalei, cu o galerie de actori, scriitori, gazetari ratati, in cadrul unei scheme epice insuficient inchegate. Turnee diverse provoaca evadari dincolo de hotare, prilej de a descrie, prin optica lui Toni, un mediu cosmopolit: Turcia, Elvetia, Belgia etc.

Accentul cade insa pe latura erotica, in lungi scene senzuale, cu disperari retorice, melodramatice. Mai autentic e timbrul narativ in Paradis uitat (1937), opera de inspiratie partial autobiografica. Eliazar e copilul unui arendas evreu de pe mosia Gheteni. Dupa rascoala din 1907, parintii saracesc si se muta la Bucuresti. Unele accente ale evocarii mediului urban, in contrast cu „paradisul" rural, amintesc aprehensiuni samanatoriste, viziunea ra-minind inca rezistenta in epoca (vezi si Cezar Petrescu). Si in acest roman autorul insista mai mult asupra tribulatiilor amoroase, partenerele sfirsind totdeauna tragic: Aneta innebuneste, Tofana e ftizica etc. Dupa experienta de combatant in primul razboi mondial (intr-o situatie dramatica, amintind de Itic Strul dezertor al lui Rebreanu), protagonistul emigreaza in America de Sud. O vie nostalgie strabate insa textul in pasajele evocative, impregnate de sentimentul bu-colismului si darul povestirii, specifice naratorilor moldoveni.

Teatrul lui Racaciuni Isaiia se inscrie in sfera experimentului modern, expresionist si pirandellian, ducind mai departe eforturile dramaturgice ale lui Camil Petrescu de a implanta in constiinta epocii „drama de idei", cu eroi intelectuali sau constiinte „problematice". Alte inrudiri pot fi detectate cu teatrul lui M. Sorbul si I. M. Sadoveanu. In Trei cruci, subintitulata „apocalips"), Isterie, Poste-Restante, Bursa neagra. Omul de departe, ca si in fragmentele postume: Poveste de iarna, Isus s. a., problematica e cu precadere contemporana, cu ecouri directe ale framintari lor sociale, economice si moral-po-litice de dupa prima conflagratie: criza, somaj, rasturnare a valorilor traditionale, mit al „vietii moderne", exacerbare a sexualitatii, violentei, agresivitatii si coruptiei. Fauna adusa in scena, uneori recrutata din medii intelectuale, dar si la intersectia cu lumea interlopa (viu colorata), aminteste curiozitatea teatrului expresionist german (inclusiv pe Brecht) pentru scrutarea marginalilor, lumpenilor etc. Contemporan cu innoirile teatrului european, Racaciuni Isaiia inoveaza in spatiul romanesc, folosindu-se si de tehnici pirandelliene, adaptate in unele texte. Pe alocuri, mai ales prin motive (in Trei cruci, spre pilda), se remarca unele paralelisme cu V. Papilian in sondarea obsesiilor si starilor tensionate provocate de maladii „moderne", inclusiv urmarirea imbolnavirii psihice devenita metafora unei lumi sortite nebuniei si mortii. De aici si ideea unei „apocalipse" (regasibila si in romanele din aceiasi ani ale lui Cezar Petrescu ) sau tragicul modem intuit intr-o maniera apropiata de aceea din Daria lui L. Blaga.

Cu acesta din urma impartaseste - in fragmentele postume Isus -ideea din Zamolxe. Mai realizata este Poste-Restante, unde, paralel cu „absolutul erotic" camilpetrescian, ravagiile pasiunii sint tratate intr-o tonalitate jumatate serios dramatica, jumatate ironica si parodica (tinta fiind reteta teatrului bulevardier). in acelasi sens, Bursa neagra amesteca elemente dramatice cu adresa social-morala si altele, burlesti, grotesti, parodice, expresionismul facind aici casa buna cu „fantezismul" teatrului francez interbelic. Bine construite, alerte, cu personaje variate si creionate sigur, uzind de replica scurta si dinamica, textele lui Racaciuni Isaiia se resimt si de influenta artei cinematografice. Expresionismul e teoretizat si in articole consacrate lui A. Strindberg, G. Kaiser, F. Wedekind. Captivante la lectura sint Amintiri-le din 1967, cu excelente portrete ale unor exponenti ai literaturii din primele decenii ale secolului XX.

OPERA:
Trei cruci, apocalips in 9 tablouri. Bucuresti, 1922;
MII, roman, Bucuresti, 1934;
Paradis uitat, roman, Bucuresti, 1937;
Dati-mi-l inapoi pe Isus, nuvela, Bucuresti, 1944;
Amintiri, Bucuresti, . Traduceri: Prosper M^rimae, Carmen, in romaneste de ~, Bucuresti, 1938;
Puskin, Fata capitanului, trad. de ~, Bucuresti, 1940;
Heine, Alta Troll. Visul unei nopti de vara, trad. de ~, Bucuresti, 1945;
H. Kellermann, Dansul mortilor, roman, in romaneste de ~, 1950;
Luise Dornemann, Jenny Marx, trad. de ~ si H. Dumitru, Bucuresti, 1957;
Anna Seghers, Mortii ramin tineri, roman, 2 voi., trad. de P. Muresan si ~, Bucuresti, 1964;
Heinrich Mann, Vanatoarea dragostei, trad. de ~, Bucuresti, f.a.;
Ed. Flegg, Moise, trad. din lb. franceza de ~, Bucuresti, f.a.


REFERINTE CRITICE:
E. Lovjnescu, Ist. Ut. rom. cont., 1937;
G. Calinescu, Istoria;
Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, I;
Perpessicius, Opere, VII, 1975;
A. Sasu -Mariana Vartic, Romanul romanesc, III.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani