Ralian Antoaneta biografia

Ralian Antoaneta




Ralian Antoaneta opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

RALIAN Antoaneta (numele la nastere: Antoaneta Stein), se naste la 24 mai 1924, Bucuresti. Traducatoare. Fiica economistului Leon Stein si a lui Peppy (n. Rosenblatt). Liceul de Fete din Roman (1932-l944), Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1944-l948), specialitatea limba engleza si italiana. A lucrat la Directia Generala a Editurilor, Poligrafiei si Difuzarii Cartii (1950-l961) si ca redactor ia Editura „Univers" (196l-l982).

Debuteaza editorial in 1956, cu traduce unei culegeri de povestiri italiene. Transpune in romaneste, in special din literaturile de expresie engleza, nenumarate romane, povestiri si piese de teatru. Premiul Asoc. Scriitorilor din Bucuresti pe 1979 pentru traduce romanului lui S. Bellovv, Darul lui Humboldt.

Traducatorii profesionisti, adeseori ignorati nu numai de cititori, ci si de breasla scriitoriceasca, sint de fapt sarea si piperul oricarei culturi. Fara aportul lor lipsit de ostentatie ar fi greu, daca nu imposibil, ca valorile si ideile literare sa circule, in spiritul adevaratei literaturi universale (sau, cum s-ar putea pune problema astazi, al „globalizarii literaturii"). Incepind cu epoca moderna, cultura romana si-a asigurat prezenta acestor modesti truditori ai condeiului, multi dintre ei dovedindu-se si deosebit de inzestrati cu talent literar, iar idealul lui Heliade al unei biblioteci universale este astazi mai aproape decit oricind de implinire. Aceasta si datorita abnegatiei unor scriitori-traducatori tenace ca Ralian Antoaneta, care a desfasurat, pina la aceasta ora, o activitate prodigioasa de echivalare a operelo' literare de frunte din literaturile britanica si americana, cit si, la inceputul carierei, din cea italiana.

Abordata initial, fara indoiala, ca un fel de violon d'Ingres, care consuna cu profesiunea practicata oficial, traducerea a devenit curind pentru Ralian Antoaneta o indeletnicire prioritara. Ei i se datoreaza transpunerea in romaneste a unor opere reprezentative, adeseori insotite de prefete informative, de exegeze exacte, menite sa-l situeze in context si sa-l evalueze valoric pe autorul tradus. Canalizindu-si atentia spre scriitori clasici si moderni din literaturile engleza si americana, Ralian Antoaneta a oferit cititorului roman posibilitatea contactului, cu iscusinta mediat, cu opere de Defoe, Dickens, Wells, Galsworthy, D. H. Lawrence, A. Huxley, Virginia Woolf, Iris Murdoch, respectiv N. Hawthorne, H. James, S. Bellow si altii. Un intreg raft de biblioteca s-a acumulai astfel, pe nesimtite. Traducerile Antoanetei Ralian Antoaneta pun foarte bine in valoare marca stilistica a diferitilor autori, particularitatile ce diferentiaza opera, traducatoarea dovedind o remarcabila capacitate de adaptare, o intuire exacta a tonalitatilor originalului si reusind de cele mai multe ori sa gaseasca echivalente fidele si sugestive in limba romana. Pastrarea semnificatiei deschise sau a intelesului ascuns al textului tradus, conjugata cu o deosebita fluiditate si naturalete, este ceea ce evidentiaza traducerile Antoanetei Ralian Antoaneta Nuantarea subtila si surmontarea dificultatilor originalului printr-o laudabila inventivitate lingvistica sint calitati suplimentare ale talmacirilor realizate de Ralian Antoaneta A publicat si numeroase traduceri de proza scurta, eseuri ocazionale sau interviuri, in diverse antologii sau in reviste ca Secolul 20 sau Romania literara.

OPERA:
Traduceri: Ana Maria Ortese,
Ochelarii, Bucuresti, 1956;
H. G. Wells, Omul
Invizibil (in colab. cu C. Clanis), Bucuresti,
1957;
Len Doherty, Fiii minerului. Bucuresti,
1961;
Anita Desai, Tipatul paunului.
Bucuresti, 1966;
Carlo Goldoni, Aventurile lui
Pinocchio, Bucuresti, 1967;
Henry James,
Daisy Miller, Bucuresti, 1968;
Katherine
Mansfield, Preludiu, Bucuresti, 1969;
N.
Hawthorne, Casa cu sapte frontoane,
Bucuresti, 1969;
D. H. Lawrence, Fii si
Indragostiti. Bucuresti, 1971;
Virginia Woolf,
Spre far. Bucuresti. 1972;
John Galsworthy,
Sfirsit de capitol, MII, Bucuresti, 1972-l973;

Edgar Rice Bunoughs, Tarzan din neamul
maimutelor. Bucuresti, 1973;
Ch. Dickens,
Poveste despre doua orase. Bucuresti, 1974;

Anant Copal Shorey, Vulcanul, Bucuresti, 1974;
Amos Tutuola, Jungla fantomelor, Bucuresti, 1974;
Maurice Baring, Daphne Adeane, Bucuresti, 1975;
Ch. Dickens, Osul de peste fermecat. Bucuresti, 1975;
A. Bloomfield, Razbunarea, Bucuresti, 1976;
A. Huxley, Si restul e tacere. Bucuresti, 1977;
D. H. Lawrence, Fata pierduta. Bucuresti, 1978;
S. Bellow, Darul lui Humboldt, Bucuresti, 1979;
D. Defoe, Jurnal din anul ciumei. Bucuresti, 1980;
Iris Murdoch, Vlastarul cuvintelor. Bucuresti, 1981;
Douglas Reeman, Batalia din adincuri. Bucuresti, 1981;
John Cowper Powys, Cercul nebunilor. Bucuresti, 1982;
Iris Murdoch, Marea, marea. Bucuresti, 1983;
L. Durrell, Clea, Mountolive, Bucuresti, 1984;
G. K. Chesterton, Hanul zburator. Bucuresti, 1985;
Iris Murdoch, Discipolul, Bucuresti, 1986;
G. Meredith, Unul dintre cuceritorii nostri. Bucuresti, 1986;
Aharon Appelfeld, Badenheim 1939, Bucuresti, 1988;
Thomas Hardy, Idila pe un turn. Bucuresti, 1988;
D. H. Lawrence, Sarpele cu pene. Bucuresti, 1989;
R. Federman, indoita vibratie. Zimbete in Washington Square, Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
P. Popescu, in Romania literara, nr. 37, 1969;
Al. Balaci, ibidem, nr. 18,1975;
N. Balota, ibidem, nr. 38, 1975;
D. Grigorescu, in Contemporanul, nr. 2;
38, 1977;
V. Stanciu, in Steaua, nr. 11, 1979;
Geta Dimitriu, in Secolul 20, nr. 226-227, 1979;
D. Grigorescu, in Contemporanul, ni. 22, 1979;
R. Munteanu, in Luceafarul, nr. 2, 1980;
D. Grigorescu, in Contemporanul, nr. 31, 1981;
A. D. Munteanu, in Luceafarul, nr. 40,1983;
Livia Szasz, in Romania literara, nr. 52, 1983;
D. Grigorescu, ibidem, nr. 20, 1984;
A. D. Munteanu, in Luceafarul, ni. 28, 1984;
Maria Ana Tupan, in Romania literara, nr. 1, 1987;
N. Iliescu, ibidem, nr. 31, 1989;
R. Surdulescu, ibidem, nr. 36, 1989.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani