Ranta Buticescu Vasile biografia




Ranta Buticescu Vasile opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

RANTA-BUTICESCU Vasile, se naste la 1841, comuna Mierta, judetul Bihor - moare in 8 oct. 1922, Cluj. Prozator si poet. Fiu de tarani, provine dintr-o familie instarita; tatal, primar in satul Mierta, era poreclit „Butica", de unde si cognomenul Buticescu al scriitorului. Scoala primara in satul natal; gimnaziul romano-catolic al calugarilor minoriti din Simleul Silvaniei, continuat la liceul piaristilor din Cluj. Tot la Cluj urmeaza dreptul, absolvind facultatea in . Numit „vice-fiscal" la tribunalul comitatului Cluj, un an mai tirziu (1868) e avansat „jude-supleant", calitate in care functioneaza pina in 1872, cind e transferat la Bistrita, ca judecator de tribunal. Pensionat (cea 1903), se intoarce la Cluj.

Debuteaza cu versuri la Aurora romana din Pesta (1864), sub conducerea lui Ioanitiu Miculescu si I. Vulcan. Un an mai tirziu, cind Vulcan incepe editarea Familiei, acesta il atrage pe Ranta Buticescu Vasile in cercul de colaboratori ai noii reviste. A mai colaborat la Fenice (Oradea), Amicul familiei (Gherla), Lumea literara (Gherla), Minerva (Bistrita), Rtndunica (Sibiu). Debut editorial cu volum Poezii (1881). Mai publica Novele (1902), care-l consacra ca prozator. Ranta Buticescu Vasile are meritul de a fi introdus in proza ardeleana de dupa 1850, alaturi de nuvela istorica romantica, de inspiratie negruzziana, „povestirea cu subiecte populare, desprinse din mediul de acasa". Premiat, indeosebi pentru nuvele, la numeroasele concursuri organizate de revista semnalate, el a fost „cel mai gustat povestitor ardelean, alaturea de Ioan Slavici" (Ion Breazu ).

Nutrind ambitii poetice, dar neavind si inzestrarea corespunzatoare, Ranta Buticescu Vasile abandoneaza primul registru al creatiei sale in favoarea prozei. Faima sa literara se datoreaza cu deosebire povestirilor si nuvelelor. Fie ca e vorba de texte cu caracter istoric sau legendar (Geniul lui Stefan cel Mare, Cel din urma dac, Peatra Dochiei, Florile codrului s. a.), ori cu subiecte inspirate din viata carturarimii ardelene (Costica, Soare cu ploaie etc.) sau de lumea taraneasca (Fata padurii. Dragostea unchiasului. Florile dragostei, Dracul), proza lui Ranta Buticescu Vasile, de o usoara coloratura romantica, este prezidata de intentii moralizatoare si profund marcata de rodnica influenta a povestirii populare.

Sub raportul artei, prozatorul atinge cota superioara in primul rind in paginile care compun imaginea pitoreasca a vietii rurale. Fara sa aiba talentul lui Ioan Slavici, dar inrudindu-se ca spirit si conceptie cu acesta, Ranta Buticescu Vasile se remarca prin simplitatea si forta epica a povestirii, ca si prin infatisarea veridica a satului transilvanean. Nota definitorie a acestui povestitor sfatos rezida cu deosebire in reproducerea plina de farmec a scenelor idilice de la tara. Acestea sint prinse intr-o naratiune usoara si atragatoare, impregnata adesea de lirism si caracterizata prin culoarea si oralitatea proprie modelului predilect al prozatorilor ardeleni: epica populara.

De fapt. Ranta Buticescu Vasile a fost un scriitor „poporal" in dubla acceptiune a termenului: format la scoala povestitorului popular si cu o larga audienta in rindurile publicului.

OPERA:
Poezii, Gherla, 1881;
Novele, I, Gherla, 1902.


REFERINTE CRITICE:
II. Chendi, in Convorbiri literare, nr. 6, 1902;
I. Breazu, Povestitori ardeleni si banatenipina la Unire, 1937;
idem, Studii, I;
Georgeta Antonescu, in Studia Universitatis „Babes-Bolyai", Philologia, nr. 1, 1979.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani