Rezus Petru biografia

Rezus Petru




Rezus Petru opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

REZUS Petru, se naste la 22 iun. 1913, Radauti - moare in .
Poet, prozator si istoric literar.

Fiul lui Alexiu Rezus, agricultor, si al Domnicai (n. Popadiuc). Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi" din Radauti (1924-l931). Facultatea de Teologie si Facultatea de Litere si Filosofie a Univ. din Cernauti (licentiat in 1935). Doctor in teologie (1937). Studii de specializare in filosofie si istoria religiilor la Strasbourg, Oxford si Viena (1937-l938). Profesor la Acad. Teologica din Caransebes (1938-l947), apoi prof. titular la Univ. Cemaiiti-Suceava (1947-l949).

Dupa desfiintarea acestei institutii, prof. la Facultatea de Teologie, apoi la Institutul Teologic Universitar din Bucuresti (1949-l974). Debut scriitoricesc in Almanahul literar jubiliar „Cincizeci de ani de existenta" (Cernauti, 1935). Colaboreaza la Luceafarul (Timisoara), Revista Bucovinei, Natiunea, Flacara, Luceafarul, Cronica, Ramuri, Romania literara etc. Debut editorial cu o culegere de folclor: Dochita Imparatita (1972).

Publica volum de poezii (Poeme, 1973; La vaduri de vreme, 1974; Trecere inalta, 1976; Vama de aur, 1977), nuvele si povestiri (Catanoaia, 1973), snoave (Blana ursului din padure, 1976), proverbe si zicatori (Daca poti ride, sa rizi, 1974), romane (Cositele Doamnei, 1979; Razboieni, 1980; Dansul serpilor, 1981). E autorul unui studiu biografic cu titlul Ion Creanga (1981).

R. este un spirit atras de modalitati foarte diverse de exprimare. Dupa ce a debutat cu poezie, a trecut la literatura pentru copii, prelucrind basme sau reinventindu-le dintr-un material folcloric sui-generis, colectionind folclor banatean (Fat-Frumos cel Luminos, 1979) sau pledind pentru frumusetea proverbelor (Daca poti ride, sa rizi, 1974) si a snoavelor populare (Blana ursului din padure, 1976). Rezus Petru este, in felul acesta, un Creanga modern, un intermediar intre popor si cititor, pe care il desfata si caruia ii dezvaluie bogatul tezaur de intelepciune populara depozitat in creatiile sateanului roman. in Daca poti ride, sa rizi, el practica un gen de literatura paremiologica, cultivat la noi de Anton Pann in Povestea vorbei. Organizind o culegere de proverbe banatene dupa un criteriu tematic, el realizeaza un interesant itinerar de intelepciune populara, care poate instrui, dar si delecta. Micile „pilule" de invataminte folclorice sint versificate.

Iata citeva: „Batri-netele se lauda cu tineretele; Batrinetele le tin betele; Batrinetele pling tineretele; Norocul nu-si alege locul; Barbatia de aceea-i barbatie, ca sa se poarte cu omenie; De omul gros la obraz, n-ai hazna la necaz" etc. In poezie Rezus Petru este un descriptiv romantic drapat in haine clasice. Predominanta e fibra elegiaca neostentativa, traversata de un acut sentiment al istoriei si al trecerii timpului. Versul aspira la clasicitate si la rigoare formala, marturisind un lirism potolit: „Rivneam o implinire ce nu era a mea, / Cind verdele in galben mi-l preschimba-ncet vara / O prabusire lina in trup isi dezvelea / Subtirele ei vaier, cind vine inserarea" (Spirala). Temele predilecte sint comune liricii de meditatie filosofica dintre cele doua razboaie (Pillat, Maniu, Blaga), imaginile fiind tulburate de o neliniste usor metafizica si de o cautare iscoditoare a cauzelor adinci, aflate dincolo de aparente. O tendinta gnomica acorda versurilor oarecare adincime, mai vizibila in Vama de aur (1977), dar si in Trecere inalta (1976), Poeme (1973) si La vaduri de vreme (1974). Iata-l obsedat de mecanica delicata a sentimentelor ireparabile, de obsesiva tema a oglinzii, a jocului fragil dintre aparenta si esenta:

„oglinzile demult sint sparte
si eu prin ele am trecut
vinind necunoscuta moarte"
(La margini de oglinda).

Sau:
„Ma cautam pe mine si nu ma cunosteam
Erau straine toate, ca la-nceput de lume
Imbobocise floarea mea parca pe alt ram
Si-aveam tagaduirea de cunoscute nume"
(Alt glas).

Slefuirea formala acopera doar in parte cu straturi de simpla muzicalitate trairile mai profunde, in timp ce izbucnirile de vitalism ale unui elan primar sint atenuate cu imagini reci, parnasiene. Cositele Doamnei (1979), inspirat din timpul atit de schimbator al domniei lui Ieremia Movila, Razboieni (1980), evocind un episod din lupta lui Stefan cel Mare, si Dansul serpilor (1981) reusesc, in parte, sa-i confere o individualitate distincta in rindul autorilor de romane istorice. in biografia documentara Ion Creanga. Mit si adevar (1981), desi nu intotdeauna sustinute de o argumentatie critica adecvata, unele opinii merita a fi retinute ca punct de plecare pentru interpretari viitoare.

OPERA:
Traditia dogmatica ortodoxa. Caransebes, 1939;
Curs de teologie fundamentala, Bucuresti, 1942;
Dochita Imparatita. Basme si poezii populare din Tara-de-Sus, Bucuresti, 1972;
Poeme, Bucuresti, 1973;
Frumoasa Frumoaselor. Bucuresti, 1973;
Catanoaia, proza scurta, Bucuresti, 1973;
Daca poli ride, sa rtzt, Timisoara, 1974;
La vaduri de vreme, versuri, Bucuresti, 1974;
Sub umbra Sfinxului, Ontario, 1975;
Trecere inalta, versuri. Bucuresti, 1976;
Fai-Frumos cu tichia de aur. Bucuresti, 1976;
Blana ursului din padure, Bucuresti, 1976;
Pe urmele lui Ion Creanga. Bucuresti, 1977;
Vama de aur, versuri, Bucuresti, 1977;
Cositele Doamnei, roman istoric, Bucuresti, 1979;
Fat-Frumos cel Luminos, Timisoara, 1979;
Oglinzile cuvintelor, Bucuresti, 1979;
Raiboieni, roman, Bucuresti, 1980;
Dansul serpilor, roman, Bucuresti, 1981;
Ion Creanga. Mit si adevar, Bucuresti, 1981;
Mihai Eminescu, Bucuresti, 1983.


REFERINTE CRITICE:
M. Iorgulescu, in Luceafarul, nr. 30, 1973;
G. Muntean, in Romania literara, nr. 10, 1973;
E. Dorcescu, in Orizont, nr. 35, 1974;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 13,1974;
D. Lazar, in Cronica, nr. 15, 1977;
I. Maduta, in Familia, nr. 7, 1978;
A. Ujica, in Orizont, nr. 7, 1979;
Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 5, 1982;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 5, 1982;
Al. Pini, in Ateneu, nr. 6, 1982;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 39, 1983;
idem, in Ramuri, nr. 11, 1983;
A. Mihu, Meandrele adevarului, 1983;
S. Cioculescu, in Flacara, nr. 35, 1984;
S. Barbulescu, in Luceafarul, nr. 49, 1987;
N. Georgescu, ibidem, nr. 36, 1989.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani