Riulet Constantin biografia

Riulet Constantin




Riulet Constantin opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

RIULET Constantin (pseudonimul lui Constantin Rigopolu), se naste la 22 aug. 1882, Bucuresti - moare in .
Dramaturg si prozator.

Fiul lui Sofocle Rigopolu, de origine aromana, si al Vasilichitei (n. Dodopol). Director in Directia Presei din Subsecretariatul Propagandei. Fondator al Directiei Presei din Ministerul de Interne. Initiator si secretar al Cenzurii cinematografice din tara.

Redactor la Viitorul si Nasa reci. Debut publicistic in Romanul, iar editorial cu volum Epigrame (1908).

Colaboreaza la Apararea nationala, Furnica, Belgia Orientului. Opera dramatica: Femei ciudate (1911); Cei mai de seama (1912); Cu perdelele lasate (1916); Baiu domnitei (1919); Pentru tara! (1922); Palaria (1924); Urechea mahalalei (1926); Papagalii (1929). Voi. de proza: Piedica (1923); Ordaliile lui Mionel (1925); Noaptea mastilor sfisiate (1930); Minia lui Hercule (1943). Voi. de versuri: Poemele despartitei (1921); Poezii (1925); Sensibilitate (1938). Premiul SSR pentru volum Poezii (1925).

Volumele Piedica (1923), Ordaliile lui Mionel (1925), Noaptea mastilor sfisiate (1930) cuprind fie schite dominate de sentimentalism minor, fie poeme in proza lipsite de fior liric ori de virtuti stilistice (ca, de altminteri, si cele din Germania neagra, 1917, sau Cimitire, 1920).

Scrisa cu oarecare abilitate profesionala, dramaturgia lui Riulet Constantin e tributara teatrului bulevardier, atit in alegerea tematicii, cit si in modul facil de rezolvare a conflictului. Subiectul „tare" - gelozii feroce, exaltari clarnoroase, pasiuni furibunde, tradari si vendete, spectaculoase accese de dementa, nelipsitul revolver incarcat - inainteaza in pas alert spre seria de ucideri si sinucideri finale, fara preocupari deosebite pentru fundamentarea psihologica a tramei. Baia domnitei (1919) este, in definitia lui G. Calinescu , „o drama foarte singeroasa", in care gelozia maladiva a sotului se concentreaza asupra unui nud pictat, din imaginatie, sotiei sale si-l conduce la impuscarea presupusului amant, pictorul, a femeii inocente si a sa insusi.

Linearitatea personajelor si verbiajul dezlantuit mentin piesa la nivelul confruntarii exterior-verbale. in Cu perdelele lasate (1916), insistenta asupra factorului senzational-macabru (un breloc cap de mort cu virtuti malefice supranaturale) in detrimentul celui psihologic duce la ratarea unui conflict interesant. Apetenta pentru cazuri morbide, patologice ori numai bizare se reflecta in Femei ciudate (1911) si Primejdiosii (1927), avind ca protagonisti, prima, o femeie cu impulsiuni masochiste care se reintoarce mereu la amantul ce o brutalizeaza, a doua, un bolnav psihic urmarit de obsesii, care se sinucide. Aceeasi lipsa de patrundere analitica reduce drama Pentru tara! (1922) la o simpla compozitie ocazionala, sufocata de retorism, declamatii patriotarde, festivism de circumstanta.

Loviturile de teatru prea precipitate si zgomotoase, grandilocventa replicii submineaza tema originala din Cei mai de seama (1912), avind in centru figura politicianului Manovici, ce trece drept intelectual rasat si atinge culmile succesului social, propulsai fiind de condeiul umilului secretar, adevaratul autor al articolelor si discursurilor sale. Finalul deschis, suspendat oportun inainte de fatala victorie decisiva a binelui asupra raului, atenueaza partial intentiile moralizatoare. Cea mai reusita drama a lui Riulet Constantin este Papagalii (1929), unde situatia dramatica, in ciuda stranietatii sale, devine verosimila tocmai pentru ca respecta consensul cu logica interioara a eroinei. Unele lungimi explicitative, citeva secvente comice neintegrate organic ansamblului (doamna Cociu si doamna Dociu reproduc, cu verva caznita, cuplul gogolian Bobcinski-Dobcinski), replica, adesea lipsita de pregnanta si insuficient de nervoasa - in comparatie cu virtualitatile tensionale ale conflictului - dezechilibreaza, din pacate, edificiul structural. Comediile Palaria (1924) si Urechea mahalalei (1926) se inspira din mediul periferic. Desi facila, intriga e bine condusa, intr-un dialog vioi, fara exagerari sau vulgaritati deplasate. Cu exceptia celor doua colportoare, coana Luxita si coana Marita, aparitii pitoresti pe postul de „urechi ale mahalalei", comicul ramine insa de suprafata. Un subcomisar agramat, Scrinciob, stilceste „radicalele" si se impotmoleste in ticuri verbale; demoazelele Filomela Ciocoi si Luxita Bobimac exhiba fandoseli cu pretentii de high-life. Un brutar se cheama Coltuc; o femeie grasa - Tartacuta; Pavlichianu, negustor din mahalaua Dusumea, isi boteaza copiii Oreste si Doucette, iar fiica topiangiului Bureata se numeste Galateea. Totul in spirit ;aragialian, pastrind insa prea putin din savoarea acestuia.

OPERA:
Epigramele lui ~, Bucuresti, 1908;
Surtsul unui trecator, epigrame. Bucuresti, 1910;
Femei ciudate, piesa intr-un act, cu o pref. de Emil Girleanu, Bucuresti, 1911 (ed. n, 1915;
ed. III, 1919;
ed. IV. 1920;
ed. V, Slobozia, 1926;
trad.: Femmes etranges. Braila, 1921) (in colab. cu Al. T. Stamatiad);
Cei mai de seama, piesa in doua acte, Bucuresti, 1912;
Pacat cu gtndul, piesa, Bucuresti, 1913;
Marunte, Bucuresti, 1914 (in colab. cu I. Niculescu-Chic);
Chemarea cinematografului, Bucuresti, 1915 (in colab. cu George Olarasu);
Cu perdelele lasate. Piesa intr-un act, inspirata dintr-o novela, cu o pref. de Mihail Dragomirescu, Bucuresti, 1916 (ed. II, Slobozia, 1927);
Germania neagra, poeme in proza. Iasi, 1917;
Baia domnitei, drama in patru acte, Bucuresti, 1919 (ed. II, 1920);
Cimitire, poeme in proza, Bucuresti, 1920;
Poemele despartirei, 1898-l921, Cluj, 1921;
Pentru tara!, drama in trei acte, Bucuresti, 1922;
Piedica, nuvele si schite. Braila, 1923;
Palaria, comedie intr-un act, Bucuresti, 1924;
Ordaliile lui Mionel, Bucuresti, i925;
Poezii, Bucuresti, 1925;
Urechea mahalalei, comedie intr-un act. Fagaras, 1926 (ed. II, Bucuresti, 1926);
Epigrame, Slobozia, 1927;
Primejdiosii, drama intr-un act, Slobozia, 1927;
Cinci piese jucate, Bucuresti, 1928;
Papagalii, drama in trei acte si un prolog, Bucuresti, 1929 (ed. II, 1929);
Noaptea mastilor sfisiate, Bucuresti, 1930;
Cazul Soniei Dimitrievna, roman, Bucuresti, 1932;
Pielea ingerului negru, roman, Bucuresti, 1934;
Taina. Comedie tragica in sapte acte si un prolog, dupa John Galsworthy, The first and the last, Craiova, 1935;
Zidul socotelilor, roman. Bucuresti, 1935;
Epigrame, 1900-l938, Bucuresti, 1938;
Replici, Bucuresti, 1938;
Sensibilitate, poezii, Bucuresti, 1938;
Minia luiHercule, Bucuresti, 1943.


REFERINTE CRITICE:
I. Foti, in Viitorul, nr. 1083, 1912;
E. Nicolau, in Actiunea, nr. 2829, 1912;
C. Spiru Hasnas, in Flacara, nr. 3, 1912;
Gr. Tausan, in Viitorul, nr. 1711, 1912;
D. Kamabatt.'in Seara, nr. 2237, 1915;
S. Struteanu, in Viitorul, nr. 4083,1921;
S. Rufu, ibidem, nr. 5065, 1925;
L. Rebreanu, in Universul literar, nr. 17, 1926;
V. Timus, in Rampa, nr. 3268, 1928;
P. I. Papadopoi, in Cuget clar, nr. 26, 1939;
C. Moldovanu, Autori si actori, 1944.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani