Robescu Marius biografia

Robescu Marius




Robescu Marius opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ROBESCU Marius, se naste la 20 mart. 1943, Bucuresti - moare in 20 oct. 1985, Bucuresti. Poet. Fiul ofiterului Florian Robescu si al Ioanei (n. Chirita). Liceul la Bucuresti (1954-l962), unde da bacalaureatul; urmeaza apoi Facultatea de Lb. si Literatura Romana a Univ. din acelasi oras (1962-l967). Din 1975, redactor la revista Luceafarul. A debutat in Luceafarul (1965), cu poezii, prezentat de Ion Gheorghe. Doi ani mai tirziu, debut editorial cu volum Ninge la izvoare (1967). in afara volum de poezii: Viata si petrecerea (1969), Clar si singuratate (1972), Utopia ninsorii (1975), Spiritul insetat de real (1978), Pielea minotaurului (1982), Inimile de platica (1984) si Joc si inviere (1985), a mai scris povestiri pentru copii (Musuroiul, 1970) si numeroase cronici dramatice, adunate in volum Autori si spectacole (1980).

Colaboreaza la Romania literara, Luceafarul, Tribuna, Steaua, Viata Romaneasca s. a. Si-a adunat cele mai reprezentative poeme intr-o antologie de autor, intitulata tot Spiritul insetat de real (1980). Premiul Uniunii Scriitorilor pe . Produs al unei sensibilitati lucide, poezia sa exprima efortul concentrat de purificare si abstractizare a realului.

Desi nu lipsita de unele pretiozitati stilistice, mai ales in volumele de debut, poezia lui Robescu Marius pleaca, in esenta, de ia o buna intelegere a raportului dintre valoarea poetica si nepoetica a cuvintului, in intelesul ei clasic. Semnificatia mai adinca a acestei distinctii vine insa din refuzul consecvent al infatisarii naturale a realitatii si din oroarea trairii extatice. Prin urmare, totul va fi stilizat prin metafora, „cizelat", purificat:

„Fericit si plin ma simt uneori
cind intetita plinsoarea planetelor
moaie universul fara contur
si mi se-ntimpla sa vad cum coboara
cu aripi neprihanite de ceara
din inaltime spiritul pur".


Imaginile sint boreale, galactice, exprimind nu atit o devitalizare, cit o concentrare a tensiunii lirice:

Clar si singuratate draga mea
ma-ntimpina si-ntruna mi se pare
ca strabatind padurile de sticla
ma odihnesc la tarmul unui lac".

Spiritualizarea trairii reduce sentimentul la ideea de sentiment, vitalitatea la austeritate, dinamismul la incremenire. Cunoasterea echivaleaza cu contemplatia („Pentru contemplatie / ingheata, doamne, acest diluviul"), trairea e inlocuita cu fervoarea discreta. Starea lirica e provocata lucid prin constringerea elanului, prin estomparea emotiei. Tensiunea consta prin urmare in conflictul latent dintre rabufnirea trairii si cenzurarea acesteia, in reducerea sugestiei concrete la expresia abstracta. intre intruziunile „realiste" din volumul de debut, sustinute de discursul liber, „narativ", si abundenta metaforica din Viata si petrecerea (1969), Robescu Marius a gasit expresia unui echilibru in Spiritul insetat de real (1978). Titlul e paradoxal, caci nu explica nicidecum o intoarcere la poezia cotidianului; e aici o inversare a termenilor de referinta, o rasturnare a perspectivei.

Dupa evaziunea un abstract, spiruul, inteles ca existenta pura, are nostalgia manifestarii originare. „Setea de real" va fi, prin urmare, recuperarea autenticitatii prin evocarea nostalgica ce amplifica si mai mult viziunea abstracta. Spiritul insetat de real, cel mai bun volum al poetului, realizeaza o dialectica subtila a luciditatii si sensibilitatii, aflate pe rind in ipostaza triumfului si umilintei. Ceea ce limiteaza insa entuziasmul fata de aceasta poezie interesanta este impresia de impersonalitate, derivata tocmai din excesul de spiritualizare.

OPERA:
Ninge la izvoare, versuri, Bucuresti, 1967;
Viata si petrecerea, versuri, Bucuresti, 1969;
Musuroiul, povestiri pentru copii, Bucuresti, 1970;
Clar si singuratate, versuri, Bucuresti, 1972;
Utopia ninsorii, versuri, Bucuresti, 1975;
Spiritul insetat de real, versuri, Bucuresti, 1978;
Autori si spectacole (1970-l980), Bucuresti, 1980;
Spiritul insetat de real, versuri, cu o pref. de P. Poanta, Bucuresti, 1980;
Pielea minotaurului, versuri, Bucuresti, 1982;
Inimile de platina, versuri, Bucuresti, 1984;
Joc si inviere, versuri, Bucuresti, 1985;
Ideograma: arta insomniei, cugetari, Bucuresti, . Traduceri: J.-P. Sartre, Greata, Bucuresti, 1981.


REFERINTE CRITiCE: N. Ciobanu, Incursiuni critice, 1975; Al. Piru, Poezia, II; L. Raicu, Critica - forma de viata, 1976; idem. Practica scrisului si experienta lecturii, 1978; M. Iorgulescu, Scriitori; St. Aug. Doinas, in Romania literara, nr. 14, 1979; P. Poanta, in Tribuna, nr. 43, 1979; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 38, 1980; FI. Mugur, in Steaua, nr. 5,1980; A. Popescu, in Steaua, nr. 8, 1980; L. Ulici, in Romania literara, nr. 51; 52, 1980; V. Cristea, in Romania literara, nr. 36, 1982; Gh. Grigurcu, in Arges, nr. 2, 1983; P. Poanta, Radiografii, II, 1983; D. Flamand, in Amfiteatru, nr. 9, 1984; E. Simion, Scriitori, III; Gh. Grigurcu, Existenta poeziei, 1986; Ov. S. Crohmalniceanu, Al doilea suflu, 1989.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani