Romanul Zilot biografia




Romanul Zilot opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ZILOT Romanul (pseudonimul; controversat, numele ar fi fost StefanIoan Moru sau - mai putin probabil - Stefan Fanuta), se naste la cca 1780 -m. nov. 1853, Bucuresti.

Cronicar si autor de versuri.

Tatal - Ioan mic boier, a detinui, intre altele, slujba de staroste de negustori. Romanul Zilot invata cu dascali greci; de la virsta de 15 mi, se afla in serviciul unui vestit jurist - clucerul Stefan Conduratu -, in cancelaria caruia se instruieste; preocupat de domeniul juridic si de istorie, familiarizat cu limba si cultura greaca.

Bine vazut de primii domni paminteni, ajunge la rangul de serdar si ocupa functii administrative importante; intre 1831 si 1836, membru al Sfatului Orasenesc si prezident al Tribunalului Agiei Bucuresti. invechit insa in conceptii, parcurge o epoca pe care nu o mai poate intelege, fiind refractar revolutiei de la 1821, ca si celei de la . Opera ii reflecta atitudinea ostila innoirilor sociale. Formata in mare parte din naratiuni versificate, ea apare ca un caz tipic de conservatorism: autorul, un ultim reprezentant al cronicarilor munteni de la sfirsitul sec. al XVIII-lea si inceputul sec. al XlX-lea, versifica plin de zel, dar anacronic, pina dupa revolutia de la 1848.

Publicate postum, scrierile au ca preocupare centrala soarta Tarii Romanesti pe vremea domniilor fanariote: Domnia lui Constant in-Voda Hangerliul.

Mazilia si perderea sa; Domnia luiIoan-Voda Caragea, alcatuita iutii pe scurt in stihuri grecesti, precum se vad cu talmacirea lor, apoi mai pe larg intr-un vis sau vedenie ce se numeste a lui Poliopt; Domnia a treia a lui Alexandru-Voda Sutul ce i sa zicea si Dragache; Judecata, alegere si hatarire pentru inceputul Tarii Romanesti si starea intru Care este acum supt domnia grecilor fanarioti, scrisa in 1818; o cronica, fara titlu, privind etapa 1796-l820; Daslusire, alegorie politica in versuri, alcatuita in rastimpul 1812-l821, relativa la imprejurarile potrivnice Tarii Romanesti. Compusa in esenta din cronici, dar si din unele lamentatii (.Jalnica cintare a lui Zilot, intru care sa cuprind revolutia romanilor supt Tudor slugerul Vladimirescul i Zavera supt Aleea beizadea Ipsilant, scrisa in 1823) si stihuri, cele mai multe, encomiastice (Adunare de stihuri, Stihuri si insemnari), opera lui Romanul Zilot are o importanta exclusiv istorica: ea incheie lunga cariera a naratiunii versificate, caracteristica sec. al XVIII-lea.

Cronicar intirziat, Romanul Zilot isi potoleste patimile politice si ambitiile literare compunind cronici marunte si naive, care denota o anumita usurinta a versificarii.

Prin ele, prelungeste spiritul vechi intr-un secol deschis altor orizonturi, ineit face impresia unui scriitor anacronic. Alcatuite si publicate la date diferite, dar concepute ca un tot, cronicile consemneaza istoria Tarii Romanesti din epoca fanariotilor, incepind cu domnia lui Constantin Hangherliu pina la 1823, autorul aratindu-se preocupat de legea obiectivitatii istorice. Amestec de proza si versuri, incarcate de accente pamfletare, ele surprind uneori prin darul portretizarii. in consonanta cu spiritul „Luminilor", in pagini se strecoara o unda de mindrie nationala si de incredere in viitorul neamului, fapt care atesta patriotismul cronicarului. Ceea ce le defineste, insa, este o ferma atitudine, antigreceasca, prelungita in Jalnica chitare a lui Zilot, intru care sa cuprind revolutia romanilor supt Tudor slugeruf Vladimirescu i Zavera supt Aleco beizadea Ipsilant (publicata in 1891), reflexul literar al reactiei autorului fata de revolutia din . Nereceptiv la adevarata semnificatie a miscarii (in cursul careia fuge la Brasov), cronicarul il considera pe Tudor un uzurpator, desi, in principiu, incuviinteaza lupta acestuia impotriva abuzurilor. O si mai ingusta optica politica este relevata la Leatul 1848 (publicata in 1885), in care revolutia din Muntenia este infatisata ca o actiune a norodului inconstient. Desueta ca spirit si reprezentata, in esenta, de vechea naratiune versificata (cind la mijlocul sec. al XlX-lea intelegerea moderna a poeziei isi facuse loc larg, incepind cu I. Heliade Radulescu , Gr. Alexandrescu s.a.), opera lui Romanul Zilot se fixeaza in registrul minor al literaturii. Chiar daca anumite pasaje care transcriu direct, pe viu, trairile si impresiile autorului in cursul desfasurarii dramatice a evenimentelor surprind prin cursivitatea narativa si expresivitatea limbajului, in ansamblul ei ramine prozaica si prolixa. Exceptie face o singura scriere: Judecata, alegere si hotarire pentru inceputul Tarii Romanesti, care reia in versuri scurte si sprintene, ce par imitate dupa modelul folcloric, stravechea tema „fortuna labilis".

OPERA:
Domnia lui Constanlin-voaa Hangerliul. Mazilia si perderea sa;
Domnia lui Ion Voda Caragea, alcatuita intii pe scurt in stihuri grecesti, precum sa vad cu talmacirea tor, apoi mai pe larg intr-un vis sau vedenie ce se numeste a lui Poliopt;
Judecata, alegere si hotat ire pentru inceputul Tarii Romanesti si starea intru care este acum supt domnia grecilor fanarioti, leat 1818, in inainte de Tudor Vladimirescu. 1800-. Ultima cronica romana din epoca fanariotilor, ed. de B. P. Hasdeu, Bucuresti, 1884;
Domnia a treia a lui Alexandru-voda Sutul ce i se zicea si Dragache;
Adunare de stihuri;
Leatul 1848, publicate de Gr. Tocilescu, in Revista pentru istorie, arheologie si filologie, voi. V, 1885;
Jalnica cintare a lui Zilot, intru care sa cuprind revolutia romanilor subt Tudor slugerul Vladimirescu!, i Zavera supt Aleco beizadea Ipsilant, publicata de Gr. Tocilescu, in Revista pentru istorie, arheologie si filologie, voi. VI, 1891;
Daslusire, ed. ingrijita de Gh. I. Kirileanu, Bucuresti, 1943.


REFERINTE CRITICE:
N. Iorga, Istoria, XVIII, II;
M. Galita in Noua revista olteana, nr. 4, 1904;
Ov. Densusianu, Literatura romana moderna, I;
G. Calinescu, Istoria-, D. Popovici, Studii, I;
V. Al. Georgescu, in Studii, nr. 6,1961;
Al. Piru, Lit. rom. premod.,

I;
I. L. R., II;
G. Ivascu, Istoria-, N. A. Ursu, in Limba romana, nr. 4, 1969;
P. Comea, Originile, 1972;
I. Rotaru, O istorie, I;
M. D. Ciuca, in Manuscriptum, nr. 3, 1980;
N. A. Ursu, in Cronica, nr. 31, 1981;
M. D. Ciuca, in Magazin istoric, nr. 6, 1981;
I. Rotaru, Valori expresive in literatura romana veche, II, 1983;
M. Ungheanu, in Luceafarul, nr. 23, 1987.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani