Rosetti Radu biografia

Rosetti Radu




Rosetti Radu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ROSETTI Radu, se naste la 14 sept. 1853, Iasi - moare in 12 febr. 1926, Bucuresti.
Prozator si memorialist.

Din familia voievodala a lui Antonie Ruset, domnitor in Moldova (1675-l678), stranepot al lui Lascarache Ruset, nepot al logofatului Raducanu Ruset (1762-l838) si fiu al lui Raducanu Ruset cel tinar, care studiase filosofia la Munchen, din a doua casatorie cu fiica lui Grigore Ghica. Studii la Iasi, Geneva, Toulouse (bacalaureat) si Paris.

A fost arhivar, sef al lucrarilor speciale (din 1902) si director in Ministerul Afacerilor Straine (din 1909). Liberal radical, a publicat doua lucrari fundamentale de istorie: Pentru ce s-au rasculat taranii? (1907) si Pamintul, satenii si stapinii in Moldova (1907). Autor de romane istorice, „povesti moldovenesti" si interesante amintiri. Afiliat gruparii de la Viata Romaneasca.

Inainte de a compune „povestea vitejeasca din vremea descalecatului Moldovei" (Cu palosul, 1905), Rosetti Radu publicase doua studii istorice: Cronica Bohotinului (1905) si Despre unguri si episcopiile catolice din Moldova (1905), carora le va urma lucrarea Despre originea si transformarile clasei stapinitoare din Moldova. Naratiunea, pur epica, abunda in peripetii, lupte, rapiri, travestiri, navaliri barbare, totul in stil Alexandre Dumas, cu multe intrusiuni folclorice. Eroii sint: tinarul de educatie cavalereasca Stefan Stroici, Vidra, iubita lui, haiducul cu dragoste de tara Mihu, Paunasul codrilor, Toma Alimos, tatal sau, preotul Isaia, voda, cneji si osteni. Mihu ia parte la razboaiele cu craiul Lajos, „care necontenit se intorcea inapoi cu rusine si paguba" din incursiunile lui in Moldova.

Romanul a facut trei editii pina in 1944, oferind si astazi o lectura placuta tinerilor (a fost republicat in 1972). Nu mai putin buna e naratiunea Pacatele slugerului (1912), cu o foarte exacta prezentare a raporturilor sociale din secolul al XVIII-lea (istoricul considera ca la inceput taranii traiau liberi in obstii si ca au devenit dependenti prin legamintul lui Mihai Viteazul, prin cotropirile si uzurparile boierilor proveniti din vechile capetenii locale). Slugeml Mihalache mai pastreaza ceva din bravura vitejilor de altadata, e bun la suflet, intrepid si istet, dar nu-si poate stapini pornirile erotice si cupiditatea de avere care, pina la urma, in lupta cu femeile si razesii, il vor rapune. in Povesti moldovenesti (1920) si Alte povesti moldovenesti (1921), autorul se serveste de tehnica nuvelei italiene care consta din nararea unei noutati de obicei facetioase, a unei anecdote auzite, de circulatie orala. Mai toate povestirile scot in evidenta o virtute. Dragostea e mai presus de toate. Andrei izbuteste sa-si salveze logodnica rapita de tatari, nu si parintii. Sandu se insoara cu logodnica fratelui sau de cruce Grigore, spre a nu fi luata in haremul unui turc. Obligati sa stea impreuna, tinerii cad in pacat, Grigore insa ii iarta, fiindca nici el nu tinuse legamintul.

Marioara Arbore, boieroaica din Neamt, cu intinse mosii, acorda citeva nopti lui Ibrahim spre a obtine gratierea fostului ei cumnat, care, lovit de tatal turcului, dregator in Iasi, ii facuse de petrecanie. Faptul ca eroul, Neculai Neroulos, era logodit cu Zoita Dracos, ce urma sa fie luata in harem daca Neroulos era prins, nu impiedica tirgul. Capitanul de arnauti Matache se ofera sa surprinda pe tinarul crai Raducanu in alcovul sotiei ispravnicului de Neamt, Alecu Darmanescu.

Aceasta face in asa fel incit, in locul lui Raducanu, cade prins Matache, si operatia ce trebuia sa i se faca lui Raducanu (evirarea) i se face lui. Sotia, care traia despartita de sot, ii trimite acestuia trofeele intr-o cutiuta. Luca ia de nevasta pe logodnica fratelui sau de cruce Petru, fugar. Cind acesta se intoarce si-si reclama mosiile, vede ca Luca i le incredintase cu hirtie mitropolitului spre a nu fi cotropite de voda. Cit despre logodnica, se insurase cu ea numai ca sa impiedice o casatorie fara voie, caci el insusi fusese castrat de tatari. Zenaida, fata unui boier bajenit la Cernauti, primeste sa treaca la catolicism, cum cer parintii oberleutenantului baron Carol von Freysteg, spre a se marita cu el. in biserica insa se razgindeste si ramine nemaritata pina la moarte. Costica Tomsa, doctor al Universitatii din Gottingen, se desparte de sotia sa Eliza, care numara sadic loviturile de nuia date unui tigan de curte. Sadoveanu reia in Hanu Ancutei spiritul acestor povesti moldovenesti. Amintirile lui Rosetti Radu contin, ca si Scrisorile catre Vasile Alecsandri ale lui Ion Ghica, remarcabile tablouri de epoca. Autorul observa disparitia rapida in vremea sa a mobilelor, ustensilelor casnice si de lux, a vesmintelor: „Prea putine sint lighenele si ibricele de alama galbena, afumatoarele de argint, salile si arsalile, ciubucele cu tot tacimul lor, narghilele inca in fiinta. Antereie mai exista doar cite poti numara pe degetele aceleiasi mini, stim de un singur caftan boieresc in fiinta, iar islicuri, giubele, contese, benisuri, salvari si mesi nu cred sa existe macar un singur exemplar".

OPERA:
Cu palosul. Bucuresti, 1905 (ed. II, in trei voi., 1924;
ed. IV, text ales de Gh. Dragan, Iasi, 1972);
Pacatele slugerului. Bucuresti, 1912;
Povesti moldovenesti. Iasi, 1920;
Alte povesti moldovenesti. Iasi, 1921;
Amintiri (Ce-am auzit de la altii), I, Iasi, 1922;
Amintiri din copilarie. Bucuresti, 1925;
Amintiri din prima tinerete, Bucuresti, 1927;
Scrieri, Bucuresti, 1980.


REFERINTE CRITICE:
E. Lovinescu, Istoria, IV;
N. Iorga, Ist. Ut. cont., II;
G. Calinescu, Istoria;
C. Ciopraga, Literatura;
St. Stefanescu, in Enciclopedia istoriografiei romanesti, 1978;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 7;
30, 1980;
Dana Dumitriu, Introducere in opera lui C. A. Rosetti, 1984;
G. lonescu. Portrete si evocari istorice, 1986;
I. Holban, Literatura subiectiva, 1989.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani