Roxana Eminescu biografia

Roxana Eminescu




Roxana Eminescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

EMINESCU Roxana, se naste la 15 febr. 1947, Bucuresti.
Critic si istoric literar, traducatoare.

Fiica lui Stefan Statescu, medic oftalmolog, si a Yolandei (n. Eminescu), magistrat. Din 1966 isi schimba numele dupa acela al mamei. Studii medii la Liceul „Mihai Viteazul" si la Liceul „Gheorghe Lazar" din Bucuresti; Facultatea de Lb. Straine, sectia franceza, a Univ. din Bucuresti (absolvita in 1971); urmeaza un curs de lb. si civilizatie portugheza la Coimbra (1971).

Dr. in filologie cu teza Fernando Pessoa, portughez universal (1979). Cercetator la Institutul de Istoria Artei, sectia Teatru (197l-l975) si la Institutul de Istorie si Teorie Literara „G. Calinescu", sectia Teoria Literaturii si Literatura Comparata, din Bucuresti (1975-l981). in paralel, preda cursuri de lb. portugheza la Facultatea de Lb. Straine a Univ. din Bucuresti, in 1981 pleaca cu o bursa in Portugalia; prof. invitat (teoria literaturii, literatura comparata) la Univ. Nova din Lisabona si la o scoala liceala privata (Instituto de Arte Decorativa e I Design); lucreaza si injedactia ziarului O Tempo din acelasi oras. in 1984 se stabileste in Franta, ocupind posturi de secretara in diverse intreprinderi (dar o vreme e chiar la revista Espril, unde e colega cu Bujor Nedelcovici, si in redactia revista L'Autre Journal si Encore, conduse de Michel Butel), facind si alte meserii pentru a putea trai (vinde masini de fotocopia!, lucreaza la Renault etc).

Debuteaza in revista pentru copii si pionieri; primul art. important in Viata Romaneasca (1970).

Colaboreaza la Viata Romaneasca, Secolul 20, Romania literara. Limba romana, Synthesis si la Jornal de Le-tras, Coloquio / Letras, O Tempo din Portugalia etc.

A publicat, Preliminarii la o istorie a literaturii portugheze (1979) si Novas coorde-nadas no romance portugues (1983). Traduce din Aquilino Ribeiro, Fernando Pessoa s.a. si adapteaza pentru teatru scrieri de Eca de Queiros, prefateaza traduce romanesti din Eca de Queiros, Fernando Namora si Lope de Vega. Diverse cursuri univ. in ms. Roxana Eminescu se numara printre putinii specialisti romani in lusitanis-tica. Premiul Uniunii Scriitorilor pentru traduce (1980).

Punctul de plecare cel mai probabil al singurei sale carti publicate in limba romana (Preliminarii la o istorie a literaturii portugheze, 1979) il constituie Impresii asupra literaturii spaniole de G. Calinescu. in ciuda titlului oarecum doctoral, cartea este o suita de eseuri incereind sa surprinda momentele esentiale ale literaturii portugheze, figurile dominante, temele reprezentative, obsesiile, invariantele. Autoarea are mereu in vedere, asa cum spune ea insasi, „existentadublului destinatar": cititorul roman si cel portughez.

Pentru cel dintii face opera de informare si analiza, recurgind adesea la paralela cu literatura romana, citind critici romani si trimitind, nu numai incidental, si la o problematica literara romaneasca. Pentru cel de-al doilea, propune perspectiva unui ochi din a-fara, in stare chiar de sugestii indraznete (revalorizarea romanului O Mandarim de Eca de Queiros, de pilda). Cartea debuteaza cu o paralela intre doua scrieri emblematice, Os Lu-st'adas de Camoes si A Peregrinacao de Fernao Mendes Pinto, scrieri ce cuprind, din unghiuri foarte diferite, aceeasi mare epopee maritima lusitana. E luata apoi in examen existenta unui baroc portughez (din nou, precum in Impresii asupra literaturii spaniole, dar si cu o lectie desprinsa poate din filosofia blagiana a culturii, se fac trimiteri nu numai la opere literare, ci si la arhitectura, pictura, se interpreteaza motivele decorative ale costumului popular, corelate cu constantele coloristice ale peisajului, cu matricea stilistica lusitana). Romantismul e evocat prin obsesia sa pentru originar, pentru istorie, cu citeva bune pagini despre distorsiunea stilistica romantica (de la cronica medievala a lui Fernao Lopes la Herculano) si cu citate elocvente (de altfel, cartea cuprinde implicit, prin lungile ei citari, si o antologie sui-generis de literatura portugheza). O tema dezbatuta este aceea a absentei teatrului portughez (desi de la Gil Vicente la F. Sttau Mon-teiro autoarea furnizeaza exemple ce ar putea argumenta contrariul, pentru care ar fi gasit un sprijin istoriografie si hermeneutic consistent in cercetarile intreprinse de Luciana Stegagno Picchio).

Capitole succesive investigheaza „spiritul critic" in literatura portugheza (nu atit critica, cit literatura satirica), realismul (doua lungi eseuri despre Eca de Queiros, despre Aquilino Ribeiro - la origine prefete la traduceri romanesti din acesti autori - si despre romanul portughez modern in general ar putea fi considerate sub unghi teoretico-analitic drept premise pentru cea de-a doua carte, dedicata romanului). Capitolul despre poezie este o sinteza densa, de la vechile cantigas la Ca-moes - poet liric - la baroc si Arcadia, si de la romantici la simbolisti si la Pessoa, nume obsesiv invocat si pina aici, amplu analizat, cartea incheindu-se cu o scurta antologie comentata de poezie contemporana. Organizat oarecum asemanator, cel de-al doilea volum (Novas coordenadas no romance portugues, 1983) isi asuma declarat si el conditia subiectivitatii atit in alegerea numelor (cu o preferinta pentru Jose Cardoso Pires, Agustina Bessa Lui's, Augusto Abelaira, Dinis Machado, Urbano Tava-res Rodrigues, Fernando Namora, Nuno Bra-ganea, Virgflio Ferreira, Teolinda Gersao, Li-dia Jorge), cit si a operelor.

Dedicata romanului portughez de dupa 1974, cartea nu se refuza totusi unei anumite rigori, fiind ordonata dupa temele ideale ale unui tratat de teoria romanului. Cercetarea incepe astfel cu un capitol despre narator si vocea narativa, continua cu o investigatie asupra subiectelor si temelor, cu o radiografie a tipologiei personajelor, cu un eseu asupra limitelor diegetice si cu altul, au-toreflexiv in buna masura, despre lectura romanului. Domina nota, semnalata deja, a unei implicari subiective in analiza. Ca traducatoare, Roxana Eminescu trebuie mentionata in special pentru versiunile sale din Pessoa (Ploaie oblica, 1980), partial anticipate in 1973 in revista Secolul 20, o antologie esentiala, cuprinzind atit o selectie succintadinpoezia heteronimelor marelui poet portughez (Alberto Caeiro, Alvaro de Campos, Ricardo Reis), cit si din poezia ortonima (cu o preferinta pentru unicul volum antum al poetului, Mensagem, tradus integral).

OPERA:
Preliminarii la o istorie a literaturii portugheze, Bucuresti, 1979;
Novas coordenadas no romance portugues. Lisabona, . Traduceri: A. Ribeiro, Casa Mare din Romarigaes, Bucuresti, 1974;
W. /anini. Tendintele sculpturii moderne. Bucuresti, 1977;
F. Pessoa, Ploaie oblica. Bucuresti, 1980.


REFERINTE CRITICE:
Diariopopular, Lisabona, 15 sept. 1978;
A. Ionescu, in Transilvania, nr. 10, 1979;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 24, 1980;
D. Novaceanu. in Romania literara, nr. 50,1980;
J. Listopad, in Diario de nottcias (Lisabona), 15 dec. 1983;
O Tempo, Lisabona, 5 sept. 1984.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani