Russo Demostene biografia




Russo Demostene opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

RUSSO Demostene, se naste la 22 ian. 1869, comuna Peristasi (Grecia) - moare in 5 oct. 1938, Bucuresti.

Istoric si filolog (elenist, bizantinolog) cu preocupari in domeniul literaturii romane vechi.

Studii liceale la „Marea scoala" (greceasca) din Fanar (Constantinopol); urmeaza studii universitare la Atena, Berlin, Leipzig, unde isi da si doctoratul in litere cu o teza despre „filosofia scolii din Ghaza" (1893).

Coleg cu C. Radulescu-Motru, acesta il determina sa vina in Romania (1894). Profesor de limba greaca la Liceul „Venieri" din Galati; mai preda si latina, germana, filosofia. in 1897 se stabileste la Bucuresti si colaboreaza la ziarul grec de aici, Pargis, cu art. stiintifice, intre 1900 si 1920, interpret de greaca si (din 1904) de engleza pe linga Ministerul de Externe. impreuna cu slavistul I. Bogdan, intemeietor al Comisiunii Istorice a Romaniei, in 1915 ocupa, „prin chemare", noua Catedra de filologie bizantina la Univ. din Bucuresti, pina la pensionarea sa, in . Din 1919, membru coresp. al Acad. Moare in urma unui atac de cord. la citeva zile dupa pensionare. Lucrarile sale trateaza cu precadere relatiile greco-romane, mai ales in spatiul vechii culturi (problema paternitatii invataturilor lui Neagoe, discutarea pretinsului bogomilism al textelor din Codex Slurdzanus s. a.).

A publicat numeroase art., dari de seama, recenzii in Convorbiri literare. Noua revista romana, Buletinul Comisiei Istorice a Romaniei, Revista istorica romana, Istros etc. Multe contributii le-a publicat sub titlul generic Studii bizantino-romane; urmarea sa contopeasca toate cercetarile sale intr-o opera de sinteza, Elenismul in Romania, pe care n-a mai apucat s-o incheie. Postum, textele sale mai importante au fost reunite sub titlul Studii istorice greco-romane (1939).

O alta preocupare importanta a fost de ordin metodologic, in domeniul textologiei, Iasind un indreptar urmat vreme de decenii: Critica textelor si tehnica editiilor (1912). Vestit pentru acribia cercetarilor sale, a lasat amintirea unui excelent si generos pedagog.

Elenist de mare eruditie, filolog si istoric a carui acribie devenise proverbiala, Russo Demostene era insa lipsit de darul sintezei si, intr-o masura, chiar de perspectiva ansamblului in probleme foarte generale, fiind tentat uneori sa exagereze importanta raporturilor factuale (deci si a celor de dependenta, a influentelor) in detrimentul celor de structura, de continuitate, a evolutiilor interne care le fac posibile pe primele.

Era, in multe privinte, opusul lui Iorga , caruia i-a evidentiat multe erori marunte, in timp ce acesta, recunoscindu-l ca un „cercetator exact totdeauna si extraordinar de bine informat", ii contesta capacitatea creatoare. Fapt este ca, dincolo de un numar de contributii erudite, unele pornite din necesitati polemice, Russo Demostene n-a lasat decit o schita a problemei „elenismului" in Romania, care l-a preocupat intreaga viata; insa ceea ce trebuia sa devina, cu timpul, o mare monografie a ramas doar in stadiul de fragmente si note disparate. Cercetarile sale privind Viata lui Nifon (izvor al primilor cronicari munteni), cronografele si mai ales polemica privind autenticitatea invataturilor lui Neagoe intereseaza si istoria literaturii, aducind aceeasi informatie bogata si spirit critic salutar intr-un domeniu investigat adesea cu superficialitate. Chiar in privinta invataturilor lui Neagoe, unde emite teza despre caracterul apocrif si tirziu al scrierii, atribuita unui calugar din secolul al XVII-lea, cercetarile sale au insemnat un pas inainte prin mai precisa delimitare a problemelor, prin semnalarea unor surse, a raporturilor cu alte texte vechi, prin descoperirea manuscrisului grec de la Athos s. a. Redactat initial ca indreptar pentru editiile pregatite de Comisia Istorica a Romaniei, studiul despre Critica textelor si tehnica editiilor (1912) a ramas clasic in domeniu, fiind pentru mai multe generatii de editori o veritabila introducere in teoria si practica acestei specialitati, combatind exagerarile impuse de Hasdeu , ca si diletantismul care ameninta disciplina.

OPERA:
Studii bizantino-romane. 1 Texte eshatologice din Codex Sturdzanus si pretinsul lor bogomilism. 2 invataturile lui Pseudo-Neagoe, Bucuresti, 1909;
Studii si critice. 1 O cartea asupra invataturilor lui Pseudo-Neagoe. 2 Raspuns unui critic. 3 Carti de buna cuviinta. 4 Un catalog de msse grecesti, Bucuresti, 1910;
Elenismul in Romania. Epoca bizantina si fanariota. Bucuresti 1912;
Critica textelor si tehnica editiilor. Bucuresti, 1912;
Filologia greaca medie si moderna la Universitatea din Bucuresti (extras). Bucuresti, 1913;
Datoria criticei si bilantul unei activitati stiintifice (extras), Bucuresti, 1914;
Emendatiuni la unii autori greci si romani (extras), Bucuresti, 1915;
Cronica Ghiculestilor. Un nou letopiset al Moldovei. 1695-l754 (extras), Bucuresti, 1915;
Un bizantinolog improvizat (N. Balcescu), Bucuresti, 1916;
Studii istorice greco-romane, publicate sub ingrijirea lui C. C. Giurescu, Ariadna si N. Camariano, tom I-II, Bucuresti, 1939.


REFERINTE CRITICE:
Al. Rosetti, in Romania, 'nr. 129, 1938;
Al. Elian, in Convorbiri literare, nr. 1l-l2, 1938;
C. C. Giurescu, Demostene Russo, 1939;
N. Iorga, Un om, o metoda, o scoala, 1940;
M. Bucur, Istoriografia










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani