Rusu Mircea Nicolae biografia

Rusu Mircea Nicolae




Rusu Mircea Nicolae opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

RUSU Mircea Nicolae, se naste la 28 oct. 1938, Brasov.
Critic si istoric literar.

Fiul lui Ioan Rusu, maistru motoare de avion la I.A.R. Brasov, si al Victoriei (n. Muresan). Studii elementare la Brasov (1945-l952)! intre 1952 si 1953 urmeaza Liceul „Andrei Saguna" din acelasi oras, apoi se transfera la Scoala Medie Tehnica de motoare auto-aero din Bucuresti (1953-l954).

Revine la Brasov, dupa desfiintarea acesteia, se inscrie la Scoala Medie Tehnica de Mecanica (1955-l957), la rindul ei desfiintata, si absolva, in cele din urma, liceul de aviatie al Ministerului Fortelor Armate, unde era deja angajat. Licentiat al Facultatii de Filosofie a Univ. din Bucuresti (1959-l964), sectiile filosofie generala si ziaristica. Subiectul lucrarii de licenta: Substantialismul lui Camil Petrescu. E muncitor, magaziner, desenator, proiectant si constructor in domeniul aviatiei la Brasov, coleg de atelier cu tatal sau, cu Ludovic Spiess si tatal acestuia, avindu-i sefi pe Radu Manicatide, celebrul inginer constructor de avioane, si pe C. Const. Gheorghiu, autorul unei monografii despre Aurel Vlaicu si al altor lucrari dedicate aviatiei romanesti. Instructor de aeromodele la Palatul Pibnierilor din Brasov. Functionar al Uniunii Scriitorilor, la Bucuresti (1964-l965).

Tehnoredactor, redactor la Sectia de critica, apoi sef al respectivei Sectii a revista Luceafarul (1966-l968). Redactor, seful Sectiei culturale, publicist comentator si titular al cronicii literare la revista Viata studenteasca si Amfiteatru (1968-l983). in 1983 este dat afara din presa de catre Eugen Florescu, Stelian Motiu si P. Ispas pentru curajul de a refuza sa scrie, la comanda, articole festiviste si omagiale. Prin bunavointa lui Amza Saceanu, intra in redactia revistei Saptamina, unde sustine, cu intermitente, rubrica de istorie literara, retragindu-se aproape complet din actualitatea literara. Conduce cenaclul literar al revista Amfiteatru (1972-l983). A colaborat la Romania literara, Steaua, Cronica, Familia, Almanahul literar, Almanahul Coresi (Brasov), Brasovul literar si artistic, Orizont, Dialog, Tomis, Astra, Manuscriptum, Fotografia, Transilvania etc.

Debuteaza in ziarul Drum nou din Brasov (1962), cu reportaje, recenzii si cronici de film. Debut editorial cu volum Utopica (1969). Sutele de cronici, tiparite peste doua decenii in revista Luceafarul, Viata studenteasca si Amfiteatru, n-au fost strinse intr-o carte si nici multele documente, descoperite in Arhivele din Viena, Budapesta si Roma, privind opera si viata unor importanti scriitori romani, nu sint cunoscute inca cititorului. A colaborat la rubrici de istorie literara in revista Luceafarul (1966-l968), Cronica (Dictionarul premiilor literare romanesti, 1967-l968), Brasovul literar si artistic (un Dictionar al scriitorilor brasoveni, literele A-P, 1977-l980). A repus in circulatie numele lui Dimitrie Ciocirdia-Matila, pamfletar politic pasoptist si luptator pentru Unire.

Premiul pentru critica al revista Luceafarul pe 1963.

Utopica (1969) este deopotriva o carte de critica literara si una de imaginatie, mai exact una de filosofie a imaginarului critic. Autorul practica un subtil comentariu al sugestiei, in care numita e doar relatia cu opera, nu si metafora, misterul de nedezlegat al textului si al culturii. Criticul intretine calinescian virtualitatea mesajului, tratindu-l in dificultatile si conexiunile lui ideatice, in timp ce inclinatia narativa il apropie de jurnalul personal cu vagi efuziuni sentimentale si discrete introspectii de euforie reprimata. Cronicarul nu e un polemist prin structura, ci un vizionar sceptic si un utopic al revelatiei existentiale. inscrierea in peisajul literar e una de comuniune activa, inainte de a fi o simpla geografie pitoreasca, iar spatiul cunoasterii e dogma a bucuriei, inainte de a fi un cimp de manifestare a metodei.

Abordarea simultana a eseului si a istoriei documentare vine din aceasta certitudine morala a actului de lectura. Una in care memoria, analiza si observatia se intilnesc pe terenul comun al unei viziuni de echilibru clasic. Ce surprinde e atemporalitatea comentariului, impins mereu spre adincurile de veghe ale cartilor, spre zona de ambiguitate a intelesului, acolo unde ideologia se estompeaza in atitudini exclusiv estetice si in polemici cordiale cu contemporanii. Din biografia operei, criticul retine argumentele de unitate ale spiritului uman si mai putin experientele personale sau valorile conjunctu-ral justificate prin apartenenta la ideea de grup, epoca sau generatie. Antiorfismul lui Ion Barbu (in Dupa melci), nota profetica din poezia lui Constant Tonegaru , principiul muzical al criticii lui I. Negoitescu , paradoxul metafizic al lui Nichita Stanescu sau sfisierea argheziana sint arhetipuri ale constiintei creatoare si formule de progiesie literara pe care istoria nu le poate nici influenta, nici mistifica.

OPERA:
Utopica, eseuri, Bucuresti, 1969;
Un pamfletar necunoscut: Dimitrie Ciocirdia-Matila, in Romania literara, nr. 31, 1973 (se publica pamfletul: Adresa recunoscatoare la plecarea printului Stirbei din Principat).


REFERINTE CRITICE:
Ov. S. Crohmalni-ceanu, in Romania literara, nr. 9, 1969;
Magda Ursache, in Cronica, nr. 20, 1969;
T. Tihan, in Steaua, nr. 4,1969;
C. Crisan, in Era socialista, nr. 19, 1973;
M. Mirwu, ii» Amfiteatru, nr. 3, 1976.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani