Sanda Golopentia Eretescu biografia

Sanda Golopentia Eretescu




Sanda Golopentia Eretescu opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

GOLOPENTIA ERETESCU Sanda, se naste la 2 mart. 1940, Bucuresti.
Eseista.

Fiica lui Anton Golopentia, sociolog, director al Institutului Central de Statistica, mort in inchisoare, si a Stefaniei (n. Cristescu), folclorista, gramati-ciana, prof. de liceu, autoare de manuale scolare.

Sotia lui Constantin Eretescu. Studii superioare la Facultatea de Filologie a Univ. din Bucuresti; asistenta a prof. Alexandru Rosetti. s-a remarcat in cadrul Cercului de stilistica si poetica patronat de marele lingvist la mijlocul anilor '. Colaboreaza la principalele publicatii lingvistice si academice romanesti (Studii fi cercetari de lingvistica. Limba romana, Analele Universitatii din Bucuresti etc.) cu cercetari de stilistica structurala, de gramatica transformationala si semiotica etc. In 1980 se stabileste in SUA, lucrind intii la Corneli University (Ithaca), apoi la Brown University, Pro-vidence (din 1982), ca prof. de studii franceze. Scrie si publica studii de pragmatica literara si lingvistica in special in domeniul francez si roman (Le singe a la porte. Vers une theorie de la parodie, 1983; Les voies de la pragmatique, 1988, in colab.) si eseuri culturale, literare, cu substrat etic si civic, in revista romanesti din strainatate (Limite, Agora etc.) sau pentru radio, adunate partial in volum Mitul pagubei (1988).

A editat si adnotat volum Descintece din Cornova-Basarabia de Stefana Cristescu (1984). Premiul Soc. Romane de Lingvistica (1966); Lilly Post-Doctoral Teaching Award (1984). Membra a Acad. Romano-Americane de Arte si Stiinte (SUA) si in Romanian Stu-dies Association of America, in Modern Lan-guage Association, in Association des Amis de Pontigny-Cerisy etc.

Foarte veche, dar secundara in contextul preocuparilor de lingvistica, semiologie, comunicare, investigarea literaturii este colorata intr-o prima etapa de utilizarea mijloacelor si metodelor specifice, Sanda Golopentia Eretescu-E. cercetind stilurile limbii din perspectiva statistica, structurala sau contextuala, in special in opera poetilor moderni (St. O. Iosif, D. Angliei, Sanda Golopentia Eretescu Bacovia), dar cu derivatii foarte semnificative spre poetica si retorica (gramatica parodiei, poetica matematica, poetica folclorului etc). Aduse treptat spre tipologie si pragmatica, aceste preocupari se concentreaza de la un moment dat spre studiul conversatiei si al dialogului, respectiv al didascaliilor care insotesc textul dramatic, alta modalitate de explorare a strategiilor comunicarii si a variantelor sale.

Un tip special de reflectie asupra comunicarii sta la originea eseurilor sale publicate, partial, intr-un volum surprinzator: Mitul pagubei (1988). Punind in cauza insasi formarea noastra intr-o lume duplicitara, schizoida, in care limbajul nu era menit sa comunice, ci sa disimuleze, si unde esenta trebuie cautata in subtext, in limbajele paralele, in perifraza, parodie, aceste eseuri pornesc de la situatia exilatului care este con-strins de insasi situatia sa sa se caute pentru a se identifica: se cauta in memoria primelor virste, in imaginea parintilor. in limbajul scrisului, cind cel al vorbitorului ii este inaccesibil, in propria sa perplexitate si chiar in propriul sau insucces care, inteles in dimensiunea sa adevarata, este marca adevaratei sale regasiri. Mitul pagubei, care nu da numai titlul volumului, ci si cheia generala de lectura a acestor meditatii, morale in fond, ne revela reversibilitatea oricarei imagini sociale, deci si aceea a succesului sau insuccesului.

„Paguba - observa autoarea - este singura relatie adevarata si directa in raport cu ceea ce se petrece", pentru ca numai ceea ce dai, numai ceea ce nu recuperezi din investitia zilnica este cu adevarat realizat: „Seara deci. in cuvinte sau in oboseala amutita, imi spuneam-aratam: ai pierdut astazi, iti meriti odihna. Si ma culcam impacata." A pierde, a da, a ramine tu insuti, a te asuma o data cu toti cei care se intrupeaza in tine sint lucruri care explica probabil multe din psihologia noastra abisala si deci din folclorul nostru; nu e intimplator ca nu o data autoarea recurge la imagini sau trimiteri din acest spatiu pentru a-si exemplifica disocierile. Probabil ca nu se va putea scrie mai tirziu despre procesele interioare ale exilatului roman in afara cadrului pe care l-a schitat aici Sanda Golopentia Eretescu-E. Aceeasi preocupare pentru identificarile radacinilor noastre morale si intelectuale prezideaza, probabil, la adincirea preocuparilor sale, oarecum neasteptate, pentru istoria culturala, respectiv a unor predecesori nedreptatiti, de editare a operei lor etc, intre care cea mai caracteristica figura ramine aceea a parintelui sau.

OPERA:
Le singe a la porte. Vers un theorie de la parodie, New York - Benie, 1983;
Les voies de la pragmatique, in colab., Stanford, 1988;
Mitul Pagubei, Providence, 1988.


REFERINTE CRITICE:
P. H. Stalil, in Etudes et documents balkaniques, nr. 7,1985;
R. Gutu-Pelaz-za, in Lupta, 1986.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani