Sandu Aldea Constantin biografia

Sandu Aldea Constantin




Sandu Aldea Constantin opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SANDU-ALDEA Constantin, se naste la 22 nov. 1874, comuna Tichilesti, judetul Braila - moare in 21 mart. 1927, Bucuresti.

Prozator.

Fiul carausului Sandu Petrea Pirjol si al Tudorei.

Clasele primare la Liceul real „Nicolae Balcescu" (Braila), Scoala de agricultura de la Herastrau (1892-l896), la absolvirea careia devine agronom. Negasind post, e administrator la mosie la Crivina (Ploiesti), agent de pescarii, functionar CFR, redactor si corector la Floare-albastra, Epoca, Romania juna, Apararea nationala. Studii de specializare in Franta, la scoala de horticultura de la Versailles si Thomery-Fontainebleau (190l-l907).

Conf. de agricultura practica si zootehnie la ferma-model Laza, judetul Vaslui, apoi, din 1904, studii de specializare la Berlin la Landwirtschaftliche Hochschule.

Doctor in stiinte agricole (1906), sef de birou in Ministerul Agriculturii si Domeniilor, conf. univ. si director al Scolii de agricultura de la Herastrau (1908). Debut cu versuri in Vieata (1896) si colab. la: Lumea noua literara si stiintifica, Familia, Floare-albastra, Curierul literar, Samanatorul, Convorbiri literare. Luceafarul, Viata Romaneasca (pseudonimul S. Voinea, C Rasvan, S. Dancu, Cheptea, Stan Pirjol, Miron Aldea). Pe linga activitatea de agronom (domeniu in care elaboreaza mai multe lucrari stiintifice asupra griului, foarte apreciate) Sandu Aldea Constantin a lasat o opera de prozator bogata, cu subiecte inspirate mai ales din mediul rural, in incercarea de a dezvalui profunzimea si diversitatea sufletului taranesc. S-a facut cunoscut mai ales prin scrieri ca Drum si popas (1904), In urma plugului (1905), Pe drumul Baraganului (1908), continind povestiri si nuvele, si prin romanele Doua neamuri (1906) si Pe Margineanca (1912), cu conflicte aprige intre clase sau paturi sociale, rezolvate insa in stil samanatorist. S-a remarcat si ca traducator din Ibsen, Sudermann, Loti, Andreev, Frank Stevens etc.

Scriitor productiv, Sandu Aldea Constantin isi leaga numele de proza de inspiratie ruralista de la inceputul secolului, cultivata in cercul Samanatorului si in revistele afiliate lui. Directia apare mai clar conturata o data cu cel de al doilea volum al sau, In urma plugului (1905), venit dupa o suita de schite usoare, note si crochiuri de calatorie (Drum si popas, 1904), fara valoare literara deosebita. in schimb, nuvelele Sima Baltag, Robul Murgu, Nita Mindrea, Desertorul au intrat in atentia criticii prin caracterele pasionale, actiunile vii, situatiile din care pornesc conflicte puternice" (S. Puscariu), prin cazurile „amorale", „criminale" si „violente" (H. Sanielevici, G. Ibraileanu) pe care le aducea. in fond, ele nu sint cu nimic deosebite de acelea furnizate de literatura lui Sadoveanu sau Agarbiceanu de mai tirziu (al caror drum il pregateste), doar ca motivatia psihologica, arta nararii sint mult mai rudimentare si mai lipsite de nuante. Sima Baltag, de pilda, ilustreaza sufletul chinuit si primitiv al omului care nu rabda umilirea si batjocura, dar se lasa pierdut de o dragoste nenorocoasa.

Tot de o astfel de dragoste piere vechilul Vasilache din Fara nome, desi faradelegea exista doar in inchipuirea rivalului sau. Ciocniri violente, patimi si razbunari mocnite au loc si in Murgu sau Nita Mindrea, ilustrind predilectia prozatorului pentru pornirile omenesti instinctuale, care dau cistig de cauza raului si violentei. Poate de aceea ele au stirnit in epoca atitea comentarii si verdicte contradictorii, caci prea adeseori partea de animalitate din om este scoasa la lumina si etalata ostentativ.

Cind nu functioneaza aceasta optica deformatoare, maniheica, apare o alta tot atit de pagubitoare, ce are in vedere nu demontarea mecanismului social, de clasa, al unor conflicte, de altfel notorii, ci pe acela de neam. Romanele Doua neamuri (1906) sau Pe Margineanca (1912) sint ratate dintr-o atare optica. Daca si anterior scriitorul idealizase figurile de boieri sau de vechili (Nita Mindrea, Cozma Cazacului, Ion Magura), in romanul Doua neamuri se inculca direct unele idei xenofobe. Boierii „de neam" (Maces) sint opusi celor venetici (grecii Iani si Misu Livaride), primii reflectind un mod sanatos, traditional, de viata, ceilalti purtind in ei stigmatul degenerarii si al distrugerii. La fel se prezinta lucrurile si in raport cu taranii. Intentiile bune apartin boierilor, pe cind acestia din urma se dovedesc a fi rai de lucru, hoti, betivi, neeconomi. Din plan social optica este transferata apoi in cel psihologic. O categorie intreaga de eroi se comporta strident, nemotivat, aberant. Astfel de stridente ies la iveala in schitele Umbra, Seceta, Fara noroc sau in romanul Pe Margineanca, unde o serie de personaje sint condamnate aprioric, fara a li se 'da putinta sa se apere, si, adeseori, chiar in contradictie cu evolutia lor de pina atunci. Astfel de „scapari" sint numeroase si ele impieteaza asupra logicii povestirii. Asa, de pilda, in nuvela Fara noroc, spinzurarea eroului in final, a odiosului si viciosului Capitan, care comite o crima premeditata, pare nemotivata si conventionala, dupa cum conflictul dintre jitarul Gaman si administratorul Frant (Pe Margineanca) nu se rezolva prin moartea unuia dintre vinovati, ci a celui de al treilea, inocentul ajutor de administrator, Margarit, Aceasta incalcare a legii „convergentei efectelor", cum o numeste Ion Trivale, dauneaza serios prozei lui Sandu Aldea Constantin, la care factorii exteriori, hazardul sau fortele supranaturale deturneaza prea des mersul firesc al actiunii. O fatalitate grea pare sa apese pe destinul multora dintre personajele sale. Sandu Aldea Constantin ramine un prozator cu bune intentii, ratate insa printr-o retorica samanatorista.

OPERA:
Scrisori catre plugari. Bucuresti, 1901;
Drum si popas, Bucuresti, 1904 (ed. II, 1908;
ed. III, 1928);
in urma plugului. Bucuresti, 1905 (ed. II, 1908;
ed. III, 1919;
ed. IV, 1927);
Doua neamuri, roman, Bucuresti, 1906;
Carticica plugarului. Bucuresti, 1907;
Selectiunea metodica a cerealelor. Bucuresti, 1907;
Sfaturile unui plugar luminat. Bucuresti, 1908;
Pe drumul Baraganului, Bucuresti,' 1908 (ed. II, 1913;
ed. III, 1924;
ed. IV, 1928);
Ape mari. Bucuresti, 1910;
Pe Margineanca, roman, Bucuresti, 1912 (ed. II, 1928);
Cunostinti elementare de botanica. Bucuresti, 1911;
Cubajuri agricole. Bucuresti, 1914;
Despre semanaturi, Bucuresti, 1921;
Cantonul cu stejari, Bucuresti, 1921;
Povestiri, Bucuresti, 1922;
Nuvele, Bucuresti, 1923;
Ion Magura, Bucuresti, 1924;
La variabilite des quelques proprietes de l'epi du ble roumain. Bucuresti, 1929;
Pe drumul Baraganului, ed. ingrijita si studiu introductiv de P. Pintilie, Bucuresti, 1969;
Corespondenta, ed., note si cuvint inainte de H. Oprescu, Bucuresti, . Traduceri: H. Ibsen, Ziua invierii, Orastie, 1900 (in colab.);
H. Sudermann, loan Botezatorul, Orastie, 1901 (in colab.);
Pierre Loti, Pescar de Islanda, Bucuresti, 1908 (ed. n, 1915;
ed. II, 1922);
Leon'id Andreev, Nuvele, Bucuresti, f. a.;
idem, Guvernatorul, Bucuresti, f. a.;
F. Stevens, Prin imparatia furnicilor, Bucuresti, 1922;
Emest Thomson Seton, Fapturi alese. Bucuresti, 1923;
Nillson-Ehle, Program pentru selectiunea griului in Romania, Bucuresti, f. a.


REFERINTE CRITICE:
' II. Chendi, Foiletoane, 1904;
E. Lovinescu, Pasi pe nisip, II, 1906;
Izabela Sadoveanu-Evan, Impresii literare, 1908;
S. Puscariu, Cinci ani de miscare literara (1902-l906), 1906;
G. Ibraileanu, Scriitori si curente, 1909;
Oct. C. Taslauanu, Informatii culturale si literare (1903-l910), 1910;
M. Simionescu Rimniceanu, Propilee artistice, 1913;
N. Iorga, O lupta literara, I, 1914;
I. Trivale, Cronici literare, 1915;
Octav Botez, Pe marginea cartilor, 1924;
E. Lovinescu, Critice, I;
idem, Ist. Ut. cont., II, IV;
M. Dragomirescu, Istoria literaturii romane in secolul XX (1900-l910), 1934;
N. Iorga, Istoria, I;
I. M. Gane, C. Sandu-Aldea, viata si opera lui, 1941;
D. Micu, Istoria;
C. Ciopraga, Literatura











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani