Sebastian Reichmann biografia




Sebastian Reichmann opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

REICHMANN SEBASTIAN.
Poet.

In Franta a semnat si Sebastien Reichmann.

S-a nascut la 16 ianuarie 1947 in Galati.
Dupa incheierea studiilor liceale in orasul natal, se inscrie la Facultatea de Electronica din Institutul Politehnic Bucuresti, la care renunta dupa doi ani.

Devine student la Facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti, de unde este exmatriculat dupa un semestru. Revine la sectia de Sociologie a aceleiasi facultati, pe care o va absolvi.

In 1972 emigreaza in Israel. in anul urmator ajunge in Franta, unde se stabileste. Urmeaza cursuri la Universitatea din Vincennes. Se specializeaza in sociologie, criminologie, psihanaliza. Frecventeaza cercurile suprarealiste europene si americane. incepe sa scrie in limba franceza.

Debuteaza publicistic in 1966 cu poezie in suplimentul "Povestea vorbii" al revistei "Ramuri" din Craiova, condus de Miron Radu Paraschivescu.

Debuteaza editorial in 1969 cu volumul de versuri Geraldine aparut la Editura pentru Literatura din Bucuresti.

Pina in 1972 colaboreaza cu poeme si traduceri la revistele: "Ramuri", "Amfiteatru", "Luceafarul" s.a., iar dupa 1990 la revistele: "Contrapunct", "Romania literara", "Observator cultural" s.a. intre timp, publica in reviste de poezie din Franta, Germania, SUA: "Talisman", "Poesie", "Poesie 95", Exquisite Corpse", "Two Lines", "Herzatacke" etc.
Dupa debut si pina la plecarea din tara, publica un al doilea volum de poezie. Acceptarea initiala (Ed. Cartea Romaneasca, 1970), apoi, dupa 1990: Umbletul sopirlei (Ed. Calende, 1992); Audienta captiva (Ed. Eminescu, 1999): Podul Charles al Apocalipsei (Asociatia Scriitorilor din Bucuresti si Ed. Coresi, 2000). in exil a publicat volumele: Pour un complot mystique (Ed. Vrac, Paris, 1982); Audience captive (Samuel Tastet Ed., Paris, 1988); Europe centrale - Un continent imaginaire (in colaborare cu Cecile Wajsbrot, Ed. Autrement, 1991); Balayeur devant sa porte (Ed. l'Im-proviste, Paris, 2000). O selectie din ultimul volum apare in traducere in SUA: Sweeper at His Door (Duration Press, Sausalito, California, 2000).

Este inclus in antologia Poezia romana dupa proletcultism, alcatuita de Constantin Abaluta (Ed. Ex Ponto, 2000).

A participat la recitaluri si festivaluri de poezie si a efectuat stagii de cercetare sociologica in Europa si SUA.

Despre poezia autorului au formulat opinii critice: Florin Manolescu ("Romania literara", nr. 51/18 dec. 1969); Ion Negoitescu ("Tomis", nr. 3/1970, reluat in volum Lampa lui Aiadin, Ed. pentru literatura, 1971); Radu Enescu ("Familia", nr. 6/iun. 1970); Ion Bogdan Lefter - Suprarealism, suprarealisti ("Contrapunct", nr. 12/apr. 1992) si Despre identitatea poetului ("Observator cultural", nr. 85/oct. 2001); Gellu Naum - Scrisoare catre Sebastian (prefata volum Audienta captiva, Ed. Eminescu, 1999); Constantin Abaluta - Sebastian Reichmann, constructor al limbajelor (postfata aceluiasi volum) si Scalp dureros ("Observator cultural", nr. 85/oct. 2001); Jerome Rothenberg (prefata volum Sweeper at His Door, Duration Press, 2000); Nicolae Manolescu ("Romania literara", 2001 si "Observator cultural", nr. 85/oct. 2001) s.a.

Referinte critice:


"in 1969, un debut semnificativ mi se pare a-l constitui culegerea de versuri a lui Sebastian Reichmann, intitulata Geraldine. Trecut si el, cu nu mai putin succes, prin scoala suprarealismului, acest tinar poet e preocupat insa pina la obsesie de puterile (si de sensul puterilor) pe care i le ofera cuvintul (ca atare sau in utilizarea lui poetica). Sub o foarte aparenta incifrare topica ori dezorganizare imagistica, preocuparea sa tinde chiar si mai departe, la descifrarea stucturilor obiective si subiective ale lumii. () Desigur, toate ideile artei poetice a lui Sebastian Reichmann sint departe de a fi noi si originale. Trairea lor este insa autentica si personala; obsesia autorului de a le integra lirismului sau, vrednica de luat in seama."
(Ion Negoitescu, "Tomis", nr. 3/1970)

"[Sebastian Reichmann] a evoluat, poetic vorbind, intr-un mod care ilustreaza atit importanta debutului suprarealist, cit si consecintele translatiei catre noi contexte lingvistice si culturale. in Geraldine ii dedica un poem lui Gellu Naum si se declara de la bun inceput, de pe prima pagina, un partizan al «deconstruirii» (cu un termen care a facut voga mai tirziu) formulelor artistice clasicizate (.)• Cartea a doua. Acceptarea initiala (1970), aseza maniera in tipare mai calme (). Apareau si «poemele in proza», formula care avea sa predomine, peste mai bine de un deceniu, in primul sau volum scris in frantuzeste. Pour un complot mystique (1981), unde e evidenta resituarea intr-un context de referinte dintre care nu pot fi omisi Rimbaud, Lautreamont, Saint-John Perse. Pentru ca in Audience captive (1988) sa devina vizibila revenirea spre concretetea senzoriala de alta-data, sub impactul - poate ciudat, poate neasteptat - al civilizatiei americane, frecvent citate. Vasazica, Sebastien (fostul Sebastian) Reichmann se redescoperea ca surrealist «adevarat» calatorind peste Ocean!"
(Ion Bogdan Lefter, "Contrapunct", nr. 12/apr. 1992)

".. .ma fascineaza experienta ta poetica, experienta unica a unui mare poet care esti tu, nascut la Galati si venit sa ma caute - cind trebuia sa ne intilnim -pe strada Galati, unde locuiam in anii aceia. Experienta unica a unui poet care si-a inceput opera poetica pe lama de brici a unei pozitii dintre cele mai inaintate ale poeziei romanesti, folosind un limbaj totdeauna luxuriant, flexibil, extraordinar de agresiv si de generos in acelasi timp; experienta unica a unui poet care s-a continuat pe virful de lance al poeziei franceze si apoi pe cimpiile minunate ale poeziei americane de ultima ora - experienta unica a unui poet unic, in continua schimbare si totdeauna acelasi, pe care-mi place sa-l numesc «Contele Sebastian»."
(Gellu Naum, prefata voi. Audienta captiva, Ed. Eminescu, 1999)

"Poate ca principala caracteristica a poeziei lui Sebastian Reichmann, in orice limba ar fi scrisa, indiferent ca se apropie mai mult sau mai putin de vreo doctrina literara, este aceea ca e vie si incitanta, neprestabilindu-si tipare si corectindu-si din mers excesele si maniile prin excese si manii luate din alt punct cardinal.
Vizuala, imagistica, enumerativa (), ludica si ironica atit cit e nevoie ca sa-si protejeze articulatiile de scleroza morgii si snobismului (), diversa si paradoxala ca Natura si Visul, dar coerenta la un nivel superior (), auto-regenerativa prin forta sintagmelor polisemicc (), de un lirism continut, aspru, necalofil, trimitind direct la esente (), de drept implicata in istorie prin nebunia verbului evadat, insurgent, blasfemator (), opera lui Sebastian Reichmann () credem ca se va impune ca una din principalele componente ale modernismului contemporan."
(Constantin Abaluta, postfata voi. Audienta captiva, Ed. Eminescu, 1999)

"Sinteza - dintre o suprarealitate centrata pe limbaj si luciditatea unui om in miscare prin lumi reale, prin timpuri reale - este deopotriva precisa si frapanta. Aceasta sinteza il pregateste pentru lucrul de care noul secol - ca si cel vechi - are atita nevoie: abilitatea de a vedea ce se afla in fata noastra, dar si ce se ascunde acolo unde aparentele nu-si mai sint suficiente lor insesi."
(Jerome Rothenberg, prefata voi. Sweeper at His Door,
Duration Press, 2000)

"Faptul ca Sebastian Reichmann a scris si in romaneste si in franceza, si la Bucuresti, in anii regimului totalitar, si in Franta, apoi, il situeaza intr-o pozitie care devine semnificativa ()• Sigur, el are o pozitie oarecum speciala, pentru ca este dintre poetii generatiei lui (o generatie intermediara cumva intre a mea si a optzecistilor) printre putinii care fac poezie suprarealista. El este un suprarealist bine-temperat. () Poeme ca ale lui Sebastian Reichmann pot fi citite in doua feluri sau in trei feluri, dupa cum te opresti intr-un anume loc, legi cuvintele sau dai sa se inteleaga ca se leaga intr-un anume fel si pe urma poti sa citesti legindu-le altfel. Aici este, daca vreti, exprimarea topica a libertatii textului suprarealist."
(Nicolae Manolescu, "Observator cultural", nr. 85/oct. 2001)










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani