Serban Foarta biografia

Serban Foarta




Serban Foarta opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

FOARTA Serban, se naste la 8 iul. 1942, Turnu Severin.
Poet si eseist.

Fiul lui Nicolae Foarta, medic, si al Yvonnei (n. Biirger), prof. de muzica. Facultatea de Filologie a Univ. din Timisoara (absolvita in 1965). Doctor in filologie (1978).

Debutul cu critica literara in revista
Scrisul banatean (1963); debut editorial cu volum de versuri Texte pentru Phoenix (1976), dar in 1967 editase si prefatase Povestea vorbei de Anton Pann.



Colaboreaza cu versuri, talmaciri si eseuri la Ateneu, Dialog, Echinox, Luceafarul, Orizont, Revue Roumaine, Romania literara. Steaua, Vatra, Viata Romaneasca etc. Voi. de poezii: Simple roze (1978), Salul, esarpele Isadorei (1978), Copyright (1979), A real (1983), Holo-rime (1986) si cele de critica: Eseu asupra poeziei lui Ion Barhu (1980) si Afinitati (s)e-lective(1980) impun un original poet manierist si un eseist rafinat.

A tradus volum de Paul Valery, Francis Carco si Stephane Mallarme. Premiul Uniunii Scriitorilor (1978);

Premiul Asoc. Scriitorilor din Timisoara (1980).

Pretios si ironic, calofil si livresc, cultivind o inepuizabila bufonerie a limbajului, Serban Foartasi-a creat prin Simple roze (1978), Salul, esarpele Isadorei (1978), Copyright (1979), Areal (1983) si Holorime (1986) un univers de fantasmagorii inconfundabil, adevarat labirint liric. Cultivind eleganta si libertatea imaginii, poezia sa proteiforma ia nastere sub mirajul sonurilor, al voluptatii imperecherii vocabulelor minuite cu maxima dexteritate.

In aparenta facila, sedusa de subtilitati verbale, aceasta poezie - pentru care pretiozitatea este o vesnica ispita - se afiliaza unei directii manieriste (in acceptiunea lui G. R. Hocke). Alchimia limbajului e graitoare pentru natura de homo ludens a lui Serban Foarta , jongler cultivind gratioase balete de imagini pe care „le joaca-n aer grav si elegant" (Cosmo-jonglerie). Imaginind un halucinant labirint de oglinzi in care realul si imaginarul se confunda, poetul utilizeaza acele „sofisme magice" (ecuatii lingvistice, omonimie, omofonie) care, exprimind o totala libertate a spiritului, converg cu conceptia suprarealista, pentru care jocurile de cuvinte (forme degradate ale limbajului magic) sint capabile sa suscite revelatii diverse. Serban Foarta uzeaza de aceasta viclenie retorica, cele „sase (spre sapte) tautofonii" din Salul, esarpele Isadorei (1978) fiind construite dupa principiul suprarealist, ce considera ca toate ideile cu sunete asemanatoare au o aceeasi origine si se intilnesc in unitatea aceluiasi o-biect.

Eseu asupra poeziei lui Ion Barbu (1980) aduce in analiza bivalentei poet - matematician, a ermetismului si a nivelurilor liricii barbiene, numeroase interpretari originale, inci-tante pentru posibile exegeze viitoare. La antipodul oricarui didacticism, argumentatia criticului este stufos-erudita, agitind un multicolor evantai de nuante, justa, in ciuda aspectului ei carnavalesc si a intretaierilor de modalitati critice ce dau eseului aparente de „Isarlik" metodologic. Extrem de variate sint si temele abordate in Afinitati(s)elective (1980), dar reductibile la citeva obsesii fundamentale ale criticului, care investigheaza (cu o minutie dusa pina la pedanterie), impins de un neobosit demon speculativ si asociativ, „surse", „relatii", „coincidente" intre texte si autori dintre cei mai diversi. Deopotriva riguros si divagant, Serban Foarta mizeaza pe o subtila arheologie etimologica, pe rezerva „de sugestii si reminiscente pe care o implica un vocabul", pe conotatii. Poet in linia fantezismului ironic si livresc, traducator de mare rafinament mai ales din poezia franceza moderna (St. Mallarme) si din eseurile lui P. Valdry, Serban Foarta ilustreaza si o originala ipostaza a unui „dandysm critic".

OPERA:
Texte pentru Phoenix, Bucuresti, 1976;
Simpleroze, versuri, Timisoara, 1978;
Salul, esarpele Isadorei, versuri. Bucuresti, 1978;
Copyright, versuri, Bucuresti, 1979;
Eseu asupra poeziei lui Ion liarbu. Timisoara, 1980;
Afinitati (s)elective. Bucuresti, 1980;
Areal. 7 poeme. Bucuresti, 1983;
Holorime, versuri, Bucuresti, . Traduceri: P. Val6ry, Pegas, dans, desen. Bucuresti, 1968;
idem, Introducere in metoda lui Leonardo da Vinci, Bucuresti, 1969;
Fr. Carco, Prietenul pictorilor. Bucuresti. 1970: St. Mallarme, Album de versuri, glose si iconografie de ~, pref. de M. Pop, Bucuresti, 1988.


REFERINTE CRITICE:
L. Ulici, Prima verba, II, 1978;
Gh. Grigurcu, Poeti;
M. Zaciu, Cu cartile pe masa. 1981: M. lorgu lescu. Critica si angajare, 1981;
C. Regmaii, Noi explorari critice, 1982;
I. B. Lefter, in Transilvania, nr. 2, 1982;
M. Zaciu, in Cahiers roumains d'etudcs litteraires, nr. 2, 1982;
L. Ciocarlie, Eseuri critice, 1983;
M. D. Gheorghiu, Reflexe conditionate, 1983;
Gh. Grigurcu, Intre critici, 1983;
N. Steinhardt, Critica;
C. Regman, in Viata Romaneasca, nr. 1, 1984;
M. Nitescu, ibidem, nr. 3, 1984;
Grete Tartler, Melopoetica, 1984;
I, Pop, Jocul;
M. Mihaies, in Romania literara, nr. 43, 1986";
Al. Calinescu, Biblioteci;
Gh. Grigurcu, Existenta poeziei, 1986;
C. Ungurea-iiu, in Orizont, nr. 6, 1987;
R. Munteanu, Jurnal de tarti, IV, 1988;
E. Simion, Scriitori, IV.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani