Silvestru Moldovan biografia




Silvestru Moldovan opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MOLDOVAN Silvestru, se naste la 1861, comuna Agarbiciu, judetul Cluj - moare in 31 mai 1915, Sibiu.

Folclorist.

Fiul lui Simion Pop Moldovan si al Mariei. Studii gimnaziale la Cluj si Brasov.

Facultatea de Filosofie din Cluj si Viena absolvita in . intre 1885 si 1887,'prof. de geografie, istorie si limba maghiara, apoi publicist si redactor la Tribuna, Foaia poporului, Telegraful roman, editind el insusi Femeia si familia (1893) si Rindunica (1894-l895), iar in 1911 a fost director al Gazetei Transilvaniei.

Fara a fi un folclorist autentic, Silvestru Moldovan a prelucrat si a repovestit in paginile Tribunei sau ale Foii poporului o serie de povesti, care s-au dovedit a avea o foarte mare audienta, cunoscind reeditari in brosurile Bibliotecii poporale a Tribunei si a celei a Foii poporale, unele cunoscind mai multe reeditari.

Tipul de naratiune profesat de el se apropie mult de basmele culte pe care le-a realizat, sub semnul aceluiasi program estetic, dar la un alt nivel artistic, Ioan Slavici.

Unele dintre povestile sale au fost reluate de alti prozatori din aceeasi familie cu el (Petre Dulfu). Ca prozator, Silvestru Moldovan reprezinta directia populara a prozei romanesti din Transilvania, a carei suprema reusita este reprezentata de unele scrieri ale lui Slavici sau Agarbiceanu (ultimul, de altfel, ii aduce un omagiu tirziu). Interesante nu numai din punctul de vedere al interesului folcloric sau al pitorescului sint descrierile Transilvaniei: Zarandul, Muntii Apuseni, valea Muresului sau cea a Oltului.

Nu este exclus ca volumul I din Ardealul: Tinuturile de pe Olt (1911) sa. ii fi oferit mai tirziu sugestii lui Geo Bogza pentru Cartea Oltului, chiar daca Silvestru Moldovan urmareste cursul riului dinspre varsare spre izvor: Turnu-Rosu. Sibiul si imprejurimea. Tara Oltului. Brasovul si Tara Birsei. Sacuimea (Trei Scaune si Ciucul). Izvorul Oltului.

Aflat intre un reflex tirziu de luminator al natiei, activitatea de descoperitor si repovestitor al folclorului si cea propriu-zisa de prozator, Silvestru Moldovan reprezinta un foarte reusit exemplu de ceea ce Ion Breazu numea proza populara ardeleneasca.

OPERA:
Pacala si Tindala, anecdota. Sibiu,
1894 (ed. II, 1896;
ed. V, 1912;
ed. VI, 1918;
ed.
VII, 1928);
Fiica a noua mame, poveste, Sibiu,
1885 (ed. III, Sighisoara, 1896);
indaratnicul,
poveste. Sibiu, 1885 (ed. II, 1906);
Lumea
prostilor, poveste, Sibiu. 1886 (ed. III, 1913);

Isti>ria Ungariei in legatura cu istoria
universala pentru scoalele poporale. Brasov,
1887;
Micul prietin al copiilor adeca Carte
pentru invatarea scrierii si cetirii. Sibiu, 1892
(ed. II, 1893);
Tara noastra. Descrierea partilor Ardealului de la Muras spre miazazi si valea Murasului, Sibiu, 1894;
Povestea lui Ignat, Sibiu,' 1885 (ed. II, 1886;
ed. III, 1904);
Zarandul si Muntii Apuseni ai Transilvaniei, Sibiu, 1898;
In Panteon. Mormintele marilor nostri barbati de la 1848-l849, Sibiu, 1901 (ed. II, amplificata cu trei adaosuri: Negri, Dr. Ratiu si Macelaru, Cluj, 1923;
ed. III, 1929);
Din vitejii poporului romanesc: Nichita Balica. Povestire istorica. Sibiu, 1905 (ed. II, 1905);
Punga cu noroc si caciula fermecata. Poveste orientala prelucrata. Sibiu, 1905;
Din trecutul omenirii: Ulisse regele din Ithaca. Povestire istorica. Sibiu, 1895;
Edip nenorocitul rege din Teba si alte intimplari din vechime. Povestiri istorice, Sibiu, 1906;
Sir nesfirsit. Un mic capitol din viata foilor romane din Ungaria, Sibiu, 1906;
An imparat si fetele lui. Alegorie populara. Sibiu, 1907;
Anecdote si povesti. Sibiu, 1907;
Povesti, Sibiu, 1908 (ed. II, i923);
Noi - si ceilalti romani. Articoli reprodusi din Foaia Poporului, Sibiu, 1909;
Momente noui din revolutiunea lui Horea, Brasov, 1911;
Ardealul. I: Tinuturile de pe Olt, II: Tinuturile de pe Unga Muras, Brasov, 191l-l912 (ed. II in Tara noastra, 1913);
Dictionarul numirilor de localitati cu popolatiune romana din Ungaria, compus la incredintarea asociatiunei pentru literatura romana si cultura poporului roman de Silvestru Moldovan si Nicolau Togan, Sibiu, 1908 (ed. II: Bucuresti, 1915;
ed. II [recte III:] Sibiu, 1919).


REFERINTE CRITICE:
A. Barseanu, Istoria scoalelor centrale romane gr.-or. din Brasov, 1902;
S. Moldovan, in Almanahul scriitorilor de la noi, 1913;
V.C. Osvada, in Almanahul Presei Romane, 1926;
Petrea Dascalu (I. Agarbiceanu), in Luceafarul, nr. 2, 1935;
I. Breazu, Literatura Transilvaniei, 1944.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani