Smara biografia




Smara opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

SMARA (pseudonimul Smarandei Gheorghiu), se naste la 5 sept. 1857, Tirgoviste - moare in 26 ian. 1944, Bucuresti.

Poeta, prozatoare, autoare de piese de teatru.

Fiica pitaruluiIoan Andronescu si a Alexandrinei (n. Vladescu), apartinind unor vechi familii tirgovistene, cu o descendenta importanta pentru viata culturala a tarii. Nepoata a lui Gr. Alexandrescu. Clasele primare, la Scoala de Fete de la Tirgoviste; din 1870, cursurile secundare, la Scoala Centrala de Fete din Bucuresti. Institutoare la Sinaia, Ploiesti si, din 1890, la Bucuresti; calatoare pasionata, uimind lungi itinerarii europene.

Activitatea sa diversa (ca om al scolii, scriitoare, publicista, membra a mai multor soc. culturale ale vremii, conferentiara la nenumarate reuniuni cultural-stiintifice si social-politice in tara si strainatate) sta sub semnul rolului sau cardinal de militanta activa in miscarea feminista a epocii; prima reprezentanta a Romaniei care conferentiaza in Occident, participind la congrese internationale: Congresul orientalistilor (1889), Congresul Uniunii Femeilor pentru Pace (1900), Congresul latin (1902), Congresul educatiei in familie (1913) etc. Smara gazduieste la Bucuresti un cenaclu literar frecventat de M. Eminescu, I. L. Caragiale s. a.

Debuteaza la Literatorul lui Al. Macedonski (1881) cu o traduce: Remuscarea de E. A. Poe; scoate, la 1893, revista Altite si Bibiluri, menita sa cultive limba si literatura romana; colaboreaza la Revista Soc. „Tinerimea Romana", Convorbiri literare, Fintina Blanduziei, Revista literara. Romanul, Adevarul, Universul s. a. Debut editorial cu volum de versuri Din pana suferintei (1888). Compusa din volum de poezii (Tara mea, 1905; Stilpi de paza, 1906; Spade stramosesti, 1915, ed. II, 1921), nuvele (Novele, 1890; Mozaicuri, 1897; Dumitrite brumate, 1937), romane (Fata tatii, 1912; Baiatul mamei, 1920; Domnul Badina, 1931), si teatru (Mirza, 1904; Meseriasii, Dorul de tara, 1905 s. a.), opera literara a Smara coboara obisnuit sub nivelul artei adevarate. Consemnabile sint, in schimb, paginile de memorialistica: O romanca spre Polul Nord (1932).

Impunindu-se atentiei publice printr-o bogata activitate social-culturala si nu mai putin prin performantele de calatoare si mesagera a cauzei romanesti peste, hotare, Smara s-a crezut datoare sa participe, cu acelasi zel, si la viata literara, sub semnaturi diverse: Smara, Smaranda Girbea, Smaranda Garbiniu, Baba Visa, Frusinica etc. In lipsa unei inzestrari artistice reale, creatiile sale se convertesc in simple mijloace de propagare a ideilor militante, feministe, raminind frecvent in afara literaturii.
Registrul poetic e sarac si comun. Atit versurile erotice, cit si cele patriotice (Tara mea, 1905; Spade stramosesti, 1921) aduc o nota conventionala si ecouri din D. Bolintineanu si V. Alecsandri . incercarile de roman (Fata tatii, 1912; Baiatul mamii, 1920; Domnul Badina, 1931) se caracterizeaza printr-o intriga incilcita si artificiala. Schematice, personajele devin simple pretexte pentru expunerea pledoariilor feministe si pedagogice ale autoarei. Cu acelasi patos demonstrativ sint compuse nuvelele (Novele, 1890; Mozaicuri, 1897; Dumitrite brumate, 1937) si teatrul (Mirza, 1904; Meseriasii, Dorul de tara. La 24 Ianuarie, 1905). in vreme ce nuvelele Recrutul, Puscariasul, Nadia s.a. denota induiosarea autoarei fata de napastuitii vietii, piesele de teatru dezvolta tezele sale moraliste. Intr-un registru aparte se fixeaza, insa, „feeria in versuri" Corbul cu pene de aur (1835), in care lupta dintre bine si rau este tratata in maniera basmului popular, si jurnalul de calatorie O romanca la Polul Nord (1932). Desi pasionata calatoare scrie fara intentii artistice, insolitul peisajului polar ii antreneaza observatia si sensibilitatea, incit evocarea devine sugestiva: „Marea, inghetata, mare fara tarmuri, fara sfirsit. Polul Nord Nemarginirea!"

OPERA:
Din pana suferintei, versuri. Bucuresti, 1888, (ed. II, Poezii, 1890);
Novele, Bucuresti, 1890;
Veronica Miele. Viata si operile sale. Bucuresti, 1892;
Despre copiii orfani, conferinta. Bucuresti, 1893;
Feciorii si fiicele noastre, conferinta. Bucuresti, 1896;
Patru conferinte tinute la Ateneul Roman, Bucuresti, 1896;
Mozaicuri, proza scurta, Bucuresti, 1897;
Schite din Tirgoviste, conferinta, Bucuresti, 1898;
Schite si amintiri din Italia, conferinta, Bucuresti, 1900;
Calvar, Bucuresti, 1901;
Dorul de tara. Meseriasii. La 24 Ianuarie. Ispasire, teatru, Ploiesti, 1904;
Tara mea, versuri, Ploiesti, 1905;
Stilpi de paza, versuri, Bucuresti, 1906;
Fata tatii, roman. Bucuresti, 1912;
Spade stramosesti, versuri. Bucuresti, 1915;
(ed. II, 1922);
Baiatul mamei, roman. Bucuresti, 1920;
Schite si amintiri din Cehoslovacia, Bucuresti, 1925;
Simfonii din trecut. Bucuresti, 1927;
Matusica Dita, povesti, poezii si istorioare. Bucuresti, 1928;
Domnul Badina, roman, Bucuresti, 1931;
O romanca la Polul Nord, Bucuresti, 1932;
Corbul cu pene de aur, feerie in versuri. Bucuresti, 1935;
Dumitrite brumate. Bucuresti, 1937;
Cinta Doina, Bucuresti, . Traduceri: Fenimore I. Cooper, Ciorapul de piele. Povesti americane, trad. de ~, Bucuresti, 1899.


REFERINTE CRITICE:
Jubileul de 75 de ani al scriitoarei Smara, 1932;
M. Miller-Verghy, E. Sandulescu, Evolutia scrisului feminin in Romania, 1935;
Al. Piru, Istoria literaturii romane de la inceputuri pina azi, 1981;
P. Gh. Birlea, O romanca spre Polul Nord: pe urmele Smarandei Gheorghiu, 1988.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani