Smaranda Vultur biografia




Smaranda Vultur opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

VULTUR SMARANDA
Eseista, teoretician al literaturii, istoric al mentalitatilor.
De asemenea, poeta

S-a nascut la 17 martie 1950 in Timisoara.

Este fiica lui Gheorghe Bacanu si a Luciei Bacanu, profesori universitari.

Sotul sau este loan Vultur, de asemenea eseist si profesor universitar. Este absolventa a Facultatii de Limba si literatura romana a Universitatii din Bucuresti (1973).

Frecventeaza cenaclul revistei "Orizont" si este coordonatoarea grupului de antropologie culturala si istorie orala din cadrul Fundatiei "A treia Europa".

Debuteaza publicistic cu poezii in revista "Orizont" (1968).

Debutul editorial se produce cu studiul Appendix: Stylistics and Poetics (1973-l977) in volumul Current Trends in Romanian Linguistics (editat de Al. Rosetti si Sanda Golopentia, Ed. Academiei, 1978).

Colaboreaza cu eseuri, articole critice si de opinie la revistele: "Orizont", "Romania literara", "Steaua", "Familia", "Vatra", "Viata Romaneasca", "Dilema", "22", "Cahiers roumains d'etudes litteraires", "Revista de Istorie si Teorie Literara", "Caiete critice", "Limba si Literatura", "Limba romana", "Studii si cercetari lingvistice", "Contrapunct", "Ethymologie francaise", "Cahiers de Litterature Orale", "Revue Roumaine de Linguistique" s.a.

Dupa debut publica volumele Infinitul marunt. De la configuratia inter-textuala la poetica operei (Ed. Cartea Romaneasca, 1992) si Istorie traita, istorie povestita.

Deportarea in Baragan 195l-l956 (Ed. Amarcord, 1997).

Este coordonatoarea volumelor: Germanii din Banat prin povestirile lor (Ed. Paideia, 2000) si Lumi in destine (Ed. Nemira, 2000).

A obtinut Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut (1992).

A beneficiat de burse de studii la Centrul International de Semiotica Urbino (Italia, 1976 si 1983) si la Sorbona (Paris, 1992-l995), de o bursa a Universitatii Central-Europene in cadrul programului Research Support Scheme (Praga, 1992-l994; Franta, 1992 si SUA, 1994) si de o bursa TEMPUS la Udine (Italia, 1998). In 1999 a fost cercetator invitat la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris.

A sustinut conferinte si comunicari la Conferinta internationala de istorie orala (New York, 1995), la Sorbona (1992-l995), la Padova (1995), Udine (1998) s.a. Lucreaza ca si conferentiar universitar la Facultatea de Litere, Filosofie si Istorie a Universitatii de Vest din Timisoara.

Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania, a Societatii de Antropologie Culturala din Romania si a Asociatiei Internationale de Istorie Orala. Au formulat opinii critice asupra scrierilor autoarei: Adriana Babeti - Cartea aminata ("Orizont", nr. 10/1993); Monica Spiridon - Figurile intertextului ("Viata Romaneasca" nr. 5-6/1994) si Prolegomene la o istorie a gulagului romanesc ("Luceafarul" nr. 37/1997); Vasile Popovici - O carte de neinlocuit (Orizont", nr. 5/1997); Neagu Djuvara, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Vintila Mihailescu - O opera de vindecare ("22", nr. 28/1997); Mircea Anghelescu - Istoria povestita ("Luceafarul" nr. 40/1997); Stephen Fischer Galati ("Slovac Rewiew", volum 57, nr. 2, 1998); Andreas Saurer ("Halb-jahresschrift fur Siidosteuropaische Geschichte, Literatur und Politik", Heft 2, 1998); Dan Gulea ("Observator cultural", nr. 74/2001) s.a.

Referinte critice:


"Autoarea () se ocupa [in voi. Infinitul marunt] de un subiect delicat: dimensiunea intertextuala a literaturii. () Smaranda Vultur isi asuma prin urmare o misiune curajoasa. Ea se misca, dezinvolt si sigur, pe un teren miscator, il cartografiaza, isi croieste drum propriu, confectionindu-si pentru asta instrumente potrivite, adica o terminologie adecvata. Pivotul ei este notiunea de configuratie intertextuala. ()
Meritul de capatii al cartii aici in discutie este, deci, viziunea sa antire-ductionista. Nimic nu este pus intre paranteze, ci se opteaza pentru calei-doscopia perspectivelor. Astfel, un infinit potential este domesticit, devenind familiar si abordabil."
(Monica Spiridon, "Viata Romaneasca", nr. 4-5/1994)


"Istorie traita este inregistrarea marturiilor acelor persoane care nu au posibilitatea, menirea sau vocatia de a-si povesti singure, in scris, intimplarile vietii. () Ceea ce a facut Smaranda Vultur este, de fapt, o «arheologie» in limba, in mentalitati, in relatiile dintre oameni. Dar ceea ce asigura cartii un caracter stiintific este faptul ca a relationat toate aceste marturii, Ie-a asezat intr-o structura serioasa, cu trimiteri de la un om Ia altul, de la ceea ce spune un om dintr-o anumita zona la ceea ce spune un altul din alta zona. De la o profesie la alta profesie, de la o problematica la alta. Aceasta «saga» a taranilor banateni si mehedinteni este acum clasificata."
(Romulus Rusan, "22", nr. 28/1997)

"Lucrarea Smarandei Vultur [Istorie traita] nu este o simpla carte de marturii, ci una de istorie orala, fapt ce presupune un alt gen de privire asupra marturiilor insesi. Ceea ce gasim in aceasta carte sint relatari ale unor oameni fara interventia in text a cuiva care sa interpreteze, sa ia pozitie. () Pe de alta parte, Smaranda Vultur nu uita ca acestea sint povesti dramatice, dureroase, iar povestea are si o valoare de catharsis"
(Vintila Mihailescu, "22", nr. 28/1997)

"Cercetatoare cunoscuta in domeniul semioticii si al teoriei literare, al intertextualitatii in special () Smaranda Vultur trimite acum in librarii o carte [Istorie traita] care-si va surprinde cititorii, desi aceasta nu iese de fapt din sfera preocuparilor sale mai vechi, ci le transfera doar intr-un domeniu concret; este probabil doar preludiul unei alte constructii cu caracter teoretic, privind de data aceasta naratologia, sau mai degraba un fel de arheologie a imaginarului, care incearca sa descopere, sub formulele structurale ale unor istorii pline de dramatism, resorturile subconstientului narativ, legile sau macar caile care duc de la suferinta fiecarui individ la expresia ei relativ unitara, la proiectia ei epicizata."
(Mircea Anghelescu, "Luceafarul", nr. 40/1997)

"Prin apelul la trecut se construieste [in voi. Germanii din Banat prin povestirile lor] o imagine a Banatului de astazi, dezorientat de halucinatiile comuniste, in mare parte abandonat de comunitatile de svabi, emigrate in Germania; modelul german, aclimatizat aici de Maria Tereza, s-a extins in timp la un model banatean, transetnic; cum s-au manifestat toate aceste lucruri in biografii ale banatenilor, precum si refacerea acestui dublu mental (lumea de ieri si lumea de azi) sint numai citeva dintre documentele pe care cercetarea de fata Ie pune la indemina. Documente orale, inevitabil mefiente, care au insa si meritul pionieratului, atit tematic, cit si metodologic."
(Dan Gulea, "Observator cultural", nr 74/10)










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani