Solomon Marcus biografia

Solomon Marcus




Solomon Marcus opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

MARCUS Solomon, se naste la 1 mart. 1925, Bacau.

Poetician.

Fiul lui Alter Ghersin Marcus, croitor, si al Simeliei (n. Herscovici).

Frate cu Marcel Marcian si cu Marius Mircu.

Scoala primara (193l-l935) si liceul (1935-l944) la Bacau. Urmeaza apoi Facultatea de Stiinte, sectia matematica, a Univ. din Bucuresti (1944-l949).

Din 1950, asistent univ. la aceeasi facultate, urmind toate gradele didactice; din 1966, prof. la Catedra de analiza matematici Doctor in matematici (1956); doctor docent (1968).

Debut stiintific in 1952 (Comunicarile Academiei R.P.R.); debut in cercetarea literara, in 1965 (in Studii si cercetari lingvistice); debut editorial in poetica, cu Poetica matematica (1970).

A publicat art. de poetica in Studii si cercetari lingvistice. Revue roumaine de linguistique. Cahiers roumains d'etudes litteraires, Cahiers de linguistique thiorique et appliquee. Romania literara, Viata Romaneasca, Secolul XX, Arta, Ramuri, Contemporanul, Etimologica, Revista de istorie si teorie literara. Orizont, Amfiteatru, Cronica, Revista de etnografie si folclor etc. Membru in comitetele editoriale ale urmatoarelor periodice straine de teorie si analiza literara: Zeitschrift fur Literatur-wissenschaft u. Linguistik, Poetica, Poetics a. theory ofliterature, Bulletin ofthe associationfor literary a. linguistic computing, Poetics today. Membru de onoare al Cercului de semiotica din Toronto (Canada) si la „Centro Comasco di Semiotica" (Italia). Membru in comitetul executiv al Asoc. Internationale de Semiotica. Din 1980, membru al Acad. de Stiinte din New York. Dupa Poetica matematica, lucrare fundamentala in domeniul noilor metode de cercetare literara, Solomon Marcus este si autorul a numeroase studii risipite in publicatii de specialitate sau in volum colective, unele aparute sub coordonarea sa (Semiotica folclorului, 1975; Semiotica matematica a artelor vizuale, 1982), precum si a unei lucrari autonome, Semne despre semne (1979).

Principalele contributii ale lui Solomon Marcus in domeniul poeticii si al semioticii se afla cuprinse cu precadere in Poetica matematica (1970), apoi in Semiotica folclorului (1975, scrisa in colaborare ), dar si in cele aproximativ o suta de articole publicate in tara si strainatate, cum ar fi, spre pilda. Entropie et energie poetique (1967), Langage scientifique, structure rythmique. langage lyrique (1967), Les icarts dans le langage poetique (1968), Structure et valeur dans l'esthetique de Pius Servien (1970), The matematicul metaphor (1973), Aspecte globale dinamice si strategice in studiul teatrului (1977), Lingvistica povestirii (1978) etc. Asa cum se impunea intr-un domeniu de cercetare nou („in raport cu literatura existenta, cartea de fata - Poetica - se distinge net", spune autorul, fara sa omita sau sa minimalizeze - dimpotriva! -incercarile anterioare), interesul autorului s-a indreptat in mai multe directii: preluarea unor sugestii din gindirea teoretica anterioara, definirea limbajului poetic prin opozitie cu limbajele invecinate, stabilirea posibilitatilor de abordare reala a limbajului poetic cu metodele matematicii (dar si delimitarea lucida a limitelor acestei abordari), modelarea matematica a principalelor propozitii ce stau la baza noii stiinte - poetica matematica, aplicarea^ rezultatelor teoretice la opera literara. (in prelungire s-a urmarit constituirea unui model teoretic complet in semiotica teatrului si a unui model teoretic in studiul folclorului.) Principalele sugestii au fost gasite printre ideile lui Birkhoff si ale romanilor Matila C. Ghyka si Pius Servien (despre acestia doi din urma, si despre altii, Solomon Marcus a scris o carte, aflata la granita greu de stabilit si chiar de imaginat pina la el dintre matematica, memorialistica, literatura: Din gindirea matematica romaneasca. 1975).

Limbajul poetic nu este definit, asa cum s-a obisnuit pina acum, prin opozitie cu limbajul uzual, deoarece acesta este conceput, pe buna dreptate, ca o impletire complexa de limbaje, ci prin opozitie cu limbajul stiintific. in acest sistem, „limbajul poetic ocupa pozitia de mijloc intr-o ierarhie care la partea superioara este ocupata de limbajul muzical iar la cea inferioara de limbajul stiintific". Raporturile limbajului poetic cu cel stiintific fiinteaza pe o seama de opozitii (prezentate in Poetica si, intr-o versiune noua, in Din gindirea):

densitate de sugestie / densitate logica, omonimie infinita/ sinonimie infinita, plurivocitate / univocitate, singular / general, netraductibil / traductibil, nenumarabil / numarabil, opac / transparent, reflexiv / tranzitiv, caracter conotativ / caracter denotativ, inefabil / explicabil, imprevizibil / previzibil


Insa, dincolo de opozitii, exista suficiente puncte de contact intre cele doua limbaje, intrepatrunderi de esenta ale lor, si aici demonstratia lui Solomon Marcus este surprinzatoare, venind impotriva prejudecatilor curente.

Citam. in acest sens, una dintre cele mai pretioase observatii: „exigentele in materie de precizie sint mai mari in limbajul de sugestie decit in cel notional, deoarece functia de sugestie purcede din cea notionala, deriva din ea si nu-si poate dezvolta registrul de mistere si ambiguitati decit in masura in care structura notionala care-i sta la baza este elucidata si precizata". Modelarea matematica a rezultatelor aproximate verbal are loc cu ajutorul teoriei multimilor, logicii matematice, lingvisticii matematice, algebrei, topologiei, combinatoricii, teoriei informatiei si teoriei grafurilor (graful fiind orice pereche de forma X 0, unde X este o multime finita nevida iar 0 o aplicatie a lui X in multimea P (X) a tuturor partilor lui X). in felul acesta, pe de-o parte, numeroase intuitii ale criticii traditionale se vad confirmate pe o cale logico-rationala; pe de alta parte, cercetarile intreprinse pe diferite opere literare conduc la concluzii cu totul noi, nebanuite. Elaborind pentru limbajul poetic un cadru calitativ, aprofundind relatia dintre conotatie si figura, pe care le delimiteaza riguros, si precizind structura si functiile metaforei si metonimiei in limbajul poetic, in cel stiintific si in cel uzual, Solomon Marcus a obtinut „modelul cel mai puternic elaborat pina acum pentru a da seama de particularitatile limbajului poetic al carui aport esential este de a fi depasit stadiile empiric, experimental si analitic" (Klinkenberg).

De asemenea, Solomon Marcus a elaborat o reprezentare generativa a relatiei cititor-autor, explicind intr-un mod nou sursele si mecanismele deschiderii operei literare si a operei de arta in genere. Metoda sa generativa a fost aplicata in studiul basmului fantastic, al teatrului lui Sofocle, al menuetului muzical, al ritmicii si al melodicii palestriniene, al sculpturii lui Brancusi.

Iata pe scurt alte rezultate obtinute de Solomon Marcus in domeniul poeticii: - semantica poetica este de natura continua si topologica (in opozitie cu semantica stiintifica, de natura discreta si metrica) iar natura ei continua are doua surse, una imanenta operei, cealalta generata de procesul de receptare; - asa cum se arata in mod special in cazul lui Arghezi, distorsiunile sintactice in limbajul poetic pot fi modelate in multe cazuri prin fenomene de incalcare a citorva restrictii fundamentale de tipul proiectivitatii sintactice (o secventa este proiectiva daca din faptul ca un termen a al ei este subordonat unui alt termen b rezulta ca orice intermediar este subordonat lui b); - limbajul poetic se afla sub actiunea unui analog informational al principiului al doilea al termodinamicii (testarea a fost facuta pe opera eminesciana); - studiul probabilist-informational al structurilor prozodice transeaza in favoarea lui Ibraileanu disputa privind capacitatea unor metri de a adera in mod inegal la diferite stari sufletesti; - elaborarea metodei matriciale de studiere a strategiei personajelor dramatice, metoda care a fost prelucrata si folosita de un mare numar de cercetatori din Romania, Ungaria, Cehoslovacia, URSS, RFG, Italia, Olanda (cele mai multe dintre monografiile de sinteza in domeniul teatrului consemneaza contributia lui Solomon Marcus si a scolii romanesti de teatrologie matematica); - elaborarea metodei si a tipologiei generative a structurilor generative, aplicate cu deosebire in domeniul basmului fantastic, al teatrului si al romanului politist.

Ecoul intern si international al poeticii matematice (rezultatele ei sint mentionate de mari poeticieni ca Jakobson, Segre, Corti, van Dijk, J. Dubois, Ducrot, Galdi, Greimas, Ihwe, Ivanov, Jansen, Lotman, Revzin, Vinogradov s.a.) vine sa confirme, inca o data, fecunditatea noii ramuri, permitind sa se intrevada o ampla dezvoltare a ei in viitor.

OPERA:
Poetica matematica. Bucuresti, 1970;
Semiotica folclorului. Abordare lingvistico-matematica (sub redactia ~), Bucuresti, 1975;
Din gindirea matematica romaneasca. Bucuresti 1975;
Semne despre semne. Bucuresti, 1979;
Semiotica matematica a artelor vizuale (coordonator si coautor). Bucuresti, 1982;
Timpul, Bucuresti, 1985;
Arta si stiinta. Bucuresti, 1986;
Provocarea stiintei. Bucuresti, 1988;
Inventie si descoperire. Bucuresti, 1989.


REFERINTE CRITICE:
N. Manolescu, in Contemporanul, nr. 37, 1970;
Ov.S. Crohmalniceanu, in Romania literara, nr. 42, 1970;
Jean-Marie Klinkenberg, in Degris, nr. 1, 1973;
Al. Ivasiuc, in Romania literara, nr. 52, 1975;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 6, 1976;
A. Constantinescu, in Cahiers roumains d'etudes littiraires, nr. 1, 1977;
C. Crisan, in Steaua, nr. 9, 1979;
M. Mihaies, in Orizont, nr. 7, 1981;
I. Purcaru, in Flacara,'m. 20, 1982;
S. Cioculescu, in Romania literara, nr. 6, 1984;
M.N. Rusu, in Amfiteatru, nr. 4, 1984;
E. Simion, in Romania literara, nr. 18, 1984;
M. Scarlat, ibidem, nr. 12, 1985;
L. Petrescu, in Steaua, nr. 9, 1986;
N. Manolescu, in Romania literara, nr. 19,1987;
V. Popovici, in Orizont, nr. 49, 1987;
M. Scarlat, in Viata Romaneasca, nr. 5, 1987.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani